24 de ore cu Veronika Heilbrunner

0
283

Starul de street style și cofondatoarea revistei online Hey Woman dezvăluie cum s-a schimbat viața ei de zi cu zi pe timpul sarcinii.

8:00 A.M. Sunt destul de leneșă dimineața, trebuie să recunosc. Mă trezesc binedispusă tot timpul, cândva între ora 8:00 și 9:00, dar numai după ce sună alarma de la telefon. Îmi fac un ceai verde și îl savurez în timp ce citesc ziarul. Rezerv 10-20 de minute acestui ritual. Cu alte cuvinte, încerc să nu intru imediat în lumea digitală și să mă bucur de liniște. Pentru că lucrez mult pe laptop și pe telefon, am senzația că lectura unui ziar e un fel de yoga pentru ochi. Citesc Die Zeit, un săptămânal din Berlin, cu multe articole culturale și cu un supliment bun, sub formă de revistă. E și un mod de a-mi lua informații din afara bulei fashion. Micul dejun e lejer: muesli sau porridge.

10:00 A.M. Îmi verific e-mailurile pe telefon. Din fericire, în modă nu se întâmplă mare lucru dimineața, așa că apuc să citesc newsletterul Business of Fashion și alte e-mailuri similare. Verific Instagramul și mă gândesc dacă să postez ceva sau nu, dar în general mi se pare mai bine să postez după prânz. Dimineața, rutina mea de beauty e foarte simplă. Fac un duș rapid, îmi curăț tenul cu o loțiune tonică de la Biologique Recherche, apoi aplic crema de zi și una cu factor de protective solară. De obicei nu mă machiez. Doar acum, în ultimele luni de sarcină, am folosit mascara și blush, pentru că m-am gândit: OK, corpul meu are aceste proporții, poarte ar trebui să-mi dirijez toate eforturile înspre față. [Râde.]

11:00 A.M. Până în luna a șaptea am călătorit ca de obicei. Am fost la toate Săptămânile Modei, am mers la evenimente, așa că n-am reușit să ajung la prea multe clase de yoga în Berlin. Suplineam făcând yoga singură, în camera de hotel. Dar de când nu mai călătoresc, merg de trei ori pe săptămână la clase pentru gravide și e grozav. Nu am dureri de spate, mă simt foarte bine. Am norocul ca în Berlin să fie un studio de yoga chiar pe strada unde locuiesc. Clasa durează fix o oră, ceea ce-i perfect, pentru că urăsc să dureze mai mult. Devin nerăbdătoare – exact opusul efectului pe care ar trebui să-l aibă yoga!

12:00 P.M. Mă grăbesc înapoi acasă. Și am al doilea mic dejun. [Râde.] Am crezut că voi mânca super-sănătos pe durata sarcinii, dar sincer vorbind, n-a fost posibil. În primele luni aveam grețuri și pofte și simțeam orice miros mult mai intens, așa că unele alimente nu suportam nici să le miros, cu atât mai puțin să le mănânc: broccoli sau conopidă, de exemplu. Prin urmare, am mâncat ce aveam chef să mănânc, inclusiv cheeseburger de la McDonald’s. Pe măsură ce sarcina a avansat și burta mea a devenit din ce în ce mai mare, grija principală a devenit somnul, motiv pentru care am început să iau o cină foarte lejeră, la ora 6:00 cel târziu. În schimb, după primul mic dejun iau și un al doilea mic dejun, urmat de prânz, urmat de o gustare. Al doilea mic dejun e o felie de pâine cu unt de arahide și gem, iar la prânz îmi place să mănânc o salată – cu spanac, fasole edamame și sfeclă roșie, de exemplu. Am o poftă ciudată de când sunt însărcinată: berea. În mod normal, nu beau bere deloc. Probabil că unora li se pare suspect să vadă în restaurant o femeie însărcinată cu un pahar de bere în față. Dar e fără alcool, jur!

12:30 P.M. Fie am întâlniri, fie mă duc la birou pentru diverse proiecte. O dată sau de două ori pe săptămână am câte o ședință foto – durează 2-3 ore și apoi trec la etapa de întâlniri. Să mă îmbrac dimineața nu mai e atât de fun pe cât era înainte de sarcină. Dar e rapid, pentru că am doar câteva variante din care să aleg. Cât timp a fost frig, am purtat rochii stretch în culori închise, de la Wolford, Totême sau Acne, cu dresuri, pantofi sport sau ghete, o geantă bună și un mantou fain. De când s-a încălzit, a devenit mai dificil. Partea bună e că acum sunt în Berlin tot timpul, așa că pot purta pantaloni sport și un tricou – glamorous, nu? Dar e the Berlin look, așa că-i OK. O geantă bună și o pereche de sneakers cool au rămas de bază. Seara, când ies, port tot o rochie stretch, dresuri și o cămașă hawaiiană sau una de mătase, în loc de jachetă, pentru un efect cool.

Cu siguranță, stilul meu pe durata sarcinii a devenit mai sport și mai puțin romantic. Cred că pe măsură ce burta crește, trebuie să porți culori închise și haine simple, fără volane, fără flori. Deja arăți cute, însărcinată fiind. Nu-i nevoie să adaugi alte elemente. Firește, uneori nu pot rezista și îmbrac o rochie cu flori, dar încerc să o contrabalansez cu ghete masive sau o pufoaică supradimensionată.

Să-mi găsesc stilul a fost un proces. Am iubit moda dintotdeauna, iar când am obținut primul meu job în domeniu am fost cea mai fericită fată din lume. La 22 de ani, lucram în departamentul de modă de la o revistă, eram mereu înconjurată de haine noi și ajungeam uneori să arăt ca un pom de Crăciun, pur și simplu pentru că îmi plăceau la nebunie toate hainele. La un moment dat, mi-am dat seama că arătam caraghios și că trebuie să-mi simplific lookul. Totodată, am început să identific ce mi se potrivește – pentru că sunt foarte înaltă, arăt mai bine în ținute simple, cu un singur element ce atrage atenția.

Partea amuzantă e că stilul meu actual seamănă destul de mult cu ceea ce purtam în adolescență, poate pentru că anii ’90 au revenit în forță în modă. Cert e că acum cumpăr toate acele piese pe care mi le doream la 14-15 ani, dar pe care atunci nu mi le permiteam, nu le găseam pe mărimea mea etc. Am 10 perechi de jeanși pe care-i port tot timpul și vreo 30 de perechi de sneakers. Gențile nu le-am numărat, dar cred că sunt în jur de 50-60. Îmi plac foarte mult gențile mici și caut piese vintage, fie fără brand, fie de la branduri foarte cunoscute – genți Gucci din perioada Tom Ford sau genți Dior din perioada John Galliano, de exemplu.

1:00 P.M. Am în telefon o listă lungă de lucruri to-do. Încerc să fiu organizată – de exemplu, să răspund în maximum 48 de ore la orice e-mail care conține o întrebare. Mi-am impus această regulă și îmi dau silința să o respect. Moda s-a schimbat enorm în ultimii 15 ani. Când am început să lucrez în domeniu, Style.com încă nu exista. Numărul celor care vedeau prezentările era foarte mic. În redacție aveam acele cataloage imense, foarte frumoase și scumpe, numite Collections. Apoi, s-a lansat Style.com și țin minte că în fiecare seară, acasă, mă așezam la calculator și mă uitam cu orele la fiecare colecție. Dar cred că doar când a apărut fenomenul street style – acum zece ani, poate? – oamenii au devenit mai interesați de modă, o lume exclusivistă, la care nu avuseseră acces. Dintr-odată, prin street style, toți au putut să vadă cine sunt cei din lumea modei, cum se îmbracă etc. Apoi s-au dezvoltat bloggerii, care la vremea aceea, spre deosebire de reviste, erau considerați neafiliați brandurilor. Acum, dimpotrivă, lumea spune că bloggerii scriu sau postează doar dacă sunt plătiți de branduri. Am sentimentul că acum consumatorul final a devenit ușor plictisit de toată avalanșa de imagini și de informații. E suficient să urmărească streamingul live de la prezentările de modă sau să intre pe Instagram pentru a vedea în timp real ceea ce văd și cei prezenți la eveniment. Cred că asta a răpit din farmecul și misterul modei. În plus, pe Instagram, toată lumea face cam același lucru, pentru că toată lumea vrea like-uri și obții mai multe like-uri când faci aceleași lucruri ca ceilalți: Turnul Eiffel, cupcakes și răsărituri de soare, imaginile tipice. E un cerc dezamăgitor și plictisitor. Unde-i unicitatea? Și de ce ne pasă atât de mult de cifre? Moda nu e despre cifre, e despre vise și evadare. Mă bucur că trăiesc în aceste vremuri și că văd aceste schimbări radicale. Și sunt foarte curioasă ce se va întâmpla în următorii cinci ani. În privința presei, cred că doar titlurile puternice vor rămâne relevante. Harper’s BAZAAR și Vogue vor supraviețui, bineînțeles, pentru că sunt branduri puternice, publică exclusivități și au autoritate, ceea ce-i extrem de important. Același lucru e valabil pentru unele reviste independente, cu o voce unică. Dar pe online cred că funcționează titlurile care selectează foarte bine conținutul. La Hey Woman, ne-am propus de la început să alegem cu mare grijă ceea ce publicăm. Suntem o revistă mică, dar vrem să rămânem autentici.

„Aștept cu nerăbdare luna august. N-am avut niciodată o vacanță lungă de vară. Ne luam cel mult cinci zile de vacanță, dar anul acesta, pentru prima oară, vom fi plecați toată luna august datorită copilului. Pretty amazing!”

5.00 – 6.00 P.M. Pe durata sarcinii, am încercat să nu-mi mai programez întâlniri după ora 5:00 sau 6:00, ci să mă duc acasă, să dau ultimele e-mailuri și apoi să mă relaxez. În mod normal, în timpul Săptămânilor Modei, am un program nebun: 2-3 prezentări pe zi și 20 de întâlniri. Anul acesta, am plecat împreună cu o colegă și i-am spus de la început că nu mai pot avea același program, că trebuie să am timp pentru a mânca la prânz, trebuie să iau cina la 6:00 și nu mai pot avea nici o întâlnire după aceea. Mi-a fost teamă să le spun oamenilor că nu ajung să mă întâlnesc cu ei, dar până la urmă nu m-am simțit vinovată. Pur și simplu, știam că nu voi face față, fizic vorbind.

7:00 P.M. Sunt mai meticuloasă cu rutina de beauty de seară decât cu cea de dimineață. Când ajung acasă, aplic o mască de față – fie Magnetic Youth Mask de la Magicstripes (când sunt pe fugă și urmează să mă machiez ca să mă duc la un eveniment), fie o mască de hidratare de la Biologique Recherche. Apoi intru în cadă și fac o baie relaxantă, urmată de un serial. Ador acest ritual.

În prezent mă uit la Versailles, o coproducție Franța-Canada, despre Ludovic al XIV-lea. Chiar săptămâna trecută am fost la o cină la care am stat lângă actrița care o joacă pe amanta regelui [Anna Brewster]. Probabil a crezut că sunt nebună, pentru că nu voiam să vorbesc decât despre serial. [Râde.] Mă mai uit la Homeland, iar The Good Wife e perfect pentru relaxare, pentru că toate episoadele se sfârșesc bine. Dintre serialele germane, Dark a fost grozav, și la fel Deutschland 83, despre un spion din RDG infiltrat în Germania de Vest.

Când ieșim în oraș, mergem la restaurant. Avem norocul să locuim lângă un restaurant foarte bun, 893 Ryotei, cu meniu japonez-fusion, într-o clădire cool. Apoi mai e Grill Royal, la care merge toată lumea când vrea să iasă la un restaurant elegant din Berlin. La noi în cartier e versiunea lui mai mică, Petit Royal, care îmi place foarte mult. Sau mergem la prieteni acasă. Din fericire, apartamentele din Berlin sunt mari și ieftine în comparație cu cele din Londra sau Paris, așa că putem să ne strângem cu toții la cineva acasă.

12:00 A.M. Încerc să dorm în jur de 8 ore; în funcție de asta, îmi setez alarma pentru a doua zi.

Articol apărut în numărul de iunie al revistei Harper’s BAZAAR România.

Citiți și: “Editia BAZAAR de iunie: Summer in the City”!

Foto: Anna Daki; Realizat de Andrei Iovu și Lil Bulgac; Makeup & hairstyling: Helena Narra/Liganord Agency, cu produse Charlotte Tilbury și Balmain Haircare Couture

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here