Agenda culturală BAZAAR: evenimente must-see până la jumătatea lunii decembrie

0
153
Agenda culturală BAZAAR: evenimente must-see până la jumătatea lunii decembrie
Alex Bogdan și Maria Popistașu în Gruesome Playground Injuries la Apollo111; Agenda culturală BAZAAR: evenimente must-see până la jumătatea lunii decembrie

Oferta culturală bucureșteană abundă de evenimente la final de noiembrie și început de decembrie, așa că frigul nu poate fi o scuză suficient de bună să nu ieșiți din casă. Începând cu maratonul de cinci ore cu cele două filme Blade Runner, pregătit de American Independent Film Festival la Cinema Elvire Popesco, continuând cu expoziția de neratat de la MNAR, 24 de argumente, și performance-ul Geneza a artistei Mădălina Dan, o reinterpretare după piesa coregrafei Miriam Răducanu și sfârșind cu spectacolul „Trei surori” în regia lui Radu Afrim și două spectacole de teatru independent, Gruesome Playground Injuries de la Apollo111 și F#*& NIKON! la POINT, avem parte de evenimente care să ne țină în priză până în apropierea sărbătorilor.

Maraton de 5 ore Blade Runner, American Independent Film Festival warm-up, 30 noiembrie, Cinema Elvire Popesco

În 2019, am ajuns în viitor – viitorul imaginat de Ridley Scott în celebrul său film SF, Blade Runner (1982), a cărui acțiune se petrece exact în momentul pe care îl trăim acum.
Inspirat de romanul Do Androids Dream of Electric Sheep al lui Philip K. Dick și beneficiind de conceptul vizual neo-futurist al lui Syd Mead și coloana sonora electronică a lui Vangelis, BLADE RUNNER a imaginat o fuziune a culturilor într-o metropolă tehno-art-deco. Și dacă realitatea noastră nu seamănă prea tare cu lumea descrisă în Blade Runner, oare cum va arăta ea peste încă 30 de ani? Aflăm în sequel-ul semnat de Denis Villeneuve, Blade Runner 2049! American Independent Film Festival & Cinema Elvire Popesco vă invită să revedeţi cele două filme cult pe ecran mare timp de 5 ore! Bilete

Blade Runner, regia Ridley Scott

Oferta Double Bill – Primii 20 de spectatori care doresc sa vadă ambele filme beneficiază de un preţ special: 20 RON pentru 5 ore de Blade Runner! Trebuie doar să adăugați în coș câte un bilet la fiecare film, de pe acelaşi cont Eventbook, iar reducerea se aplică automat. Bilete aici.

Blade Runner 2049, regia Denis Villeneuve

24 de argumente
Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971

7.11.2019–2.2.2020

Până în februarie 2020, Institutul Prezentului și Muzeul Naţional de Artă al României prezintă expoziţia 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971. Acesta este primul eveniment dintr-un ciclu conceput de Institutul Prezentului și dedicat artei vizuale și performative a anilor 1960 și 1970 în România. Propunând un nou format de lucru, cel al expoziţiei-dosar24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971 pornește de la o cercetare realizată în arhivele Demarco de la Edinburgh ce revelează, retrospectiv, prezenţa în câmpul local al artei a unor naraţiuni uitate, a altora incomplete sau imposibil de reconfigurat în desfășurarea lor temporală. Aceste naraţiuni au totuși capacitatea de a evoca existenţa unor discontinuităţi în structura aparent omogenă a peisajului cultural al vremii a unor zone de contact transnaţional și de transfer nu doar cu spaţiul occidental, ci și cu cel al altor lumi socialiste.

Artiști prezentați: Horia Bernea, Ion Bitzan, Liviu Ciulei, Radu Dragomirescu, Șerban Epure, Pavel Ilie, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Miriam Răducanu, Diet Sayler, Radu Stoica, Vladimir Șetran, Grupul Sigma

Expoziţia se oprește asupra unui moment la care istoria părea să-și schimbe cursul și care, în mod neașteptat, localizează, în plan regional și internaţional, experienţele neo-avangardei artistice din România la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970.

24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971 oferă posibilitatea de a revizita traiectoriile individuale ale artiștilor, de a urmări diversitatea de medii abordate și de a înţelege semnificaţiile acestui moment în istoria artei locale, stabilind un traseu nonliniar, transversal, între diferitele constelaţii ale expoziţiei. Dincolo de varietatea mediilor, a tradiţiilor și a reperelor care au modelat arta acestor personalităţi, a conexiunilor incidentale care s-au produs ca urmare a vizitei lui Demarco în România, expoziţia de faţă nu se oprește asupra legăturilor și traseelor biografice, ci mai degrabă cercetează existenţa unui spirit comun care a definit această generaţie de artiști.

8 decembrie, ora 16:00, Performance-reinterpretare a piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan

Miriam Răducanu în Geneza

24 de argumente include și un eveniment performativ, bazat pe o reinterpretare a piesei Geneză a coregrafei Miriam Răducanu, realizată de artista Mădălina Dan special pentru expoziţie. Parte a programului Nocturnelor cu care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu la finalul anilor 1960, piesa a fost prezentată în cadrul expoziţiei Romanian Art Today de la Edinburgh, în 1971, pe muzică de Anatol Vieru.

Reprezentațiile au loc chiar în spațiul expoziției 24 de argumenteConexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971, în aripa Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României, la parter (Calea Victoriei 49-53), vineri, 15 noiembrie, de la ora 17:00sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 11:00 și ora 17:00 și duminică, 8 decembrie, de la ora 16:00. Accesul se face pe baza biletului de expoziție MNAR.

Piesa „Geneză” a fost prezentată la finalul anilor 1960 ca parte a programului Nocturn 9 ½, cu care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu în peisajul artistic al acelor aniNocturnele 9 ½ au fost inițiate în anul 1968 și au constat în programe performative inovatoare, găzduite de Teatrul Țăndărică, multe din piesele create acolo și performate de Miriam Răducanu împreună cu echipa sa, formată din Gigi Căciuleanu, Raluca Ianegic, Sonia Dumitrescu, Simona Ștefănescu, și alții, fiind apoi prezentate cu succes în turnee internaționale la Beirut, Edinburgh, Roma, Santiago de Chile, Bruxelles, Berlin, Köln. Programul performativ conceput de Miriam Răducanu a fost selectat de promotorul scoțian Richard Demanco și prezentat în anul 1971 în cadrul expoziției „Romanian Art Today”, care a reunit artiști din zona de arte vizuale în asociere cu evenimente dedicate celor mai noi explorări în teatrul, poezia și dansul contemporan românesc. Tot în 1971, Miriam Răducanu a fost invitată de regizorul Mirel Ilieșiu să integreze coregrafia în filmul „În marea trecere” (1971, 5 bocete, în interpretarea Corului Madrigal), film interzis la acel moment de cenzura comunistă.

Reinterpretarea realizată de coregrafa Mădălina Dan reprezintă o reconstrucție bazată pe documente de arhivă, texte și fotografii ale piesei, pe filmul „În marea trecere”, precum și pe o serie de dialoguri purtate cu coregrafa Miriam Răducanu. Muzica este compoziția lui Anatol Vieru – Rezonanțe Bacovia, interpretă la flaut de Voicu Vasinca, iar înregistrarea a fost obținută din arhiva familiei Vieru. Piesa are o durată de 7 minute și este prezentată de trei ori într-un interval de 45 de minute. Coregraf și performer: Mădălina Dan. Ideea, cercetarea și direcția artistică: Alina Șerban și Ștefania Ferchedău de la Institutul Prezentului.

Miriam Răducanu: unul dintre cei mai influenți artiști, dansatori și coregrafi români

Corpul este un instrument, corpul face ce îi dictezi tu. […] În cazul meu a contat, din cauza muzicii, foarte-foarte mult tensiunea, mișcarea în formarea ei, leitmotivul, asociația. […] Dar cel mai greu se învață să renunți la ideea că a face mișcări înseamnă tot dansul, în loc să treci totul prin corp, să înveți corpul, să-l asculți în cele mai mici amănunte. Eu am făcut de fapt un dans de cameră, n-am fost orchestră mare niciodată” – Miriam Răducanu, în publicația interviu Cronica unui dans de camerăParkour I, Institutul Prezentului, 2017, reeditată în 2019.

Miriam Răducanu este considerată unul dintre cei mai influenți artiști, dansatori și coregrafi români. Coregrafiile sale au redefinit în mod fundamental vocabularul dansului contemporan din România, explorând esențializarea mișcării, raportul viu și nesubordonat dintre arte, lărgind în acest fel noțiunea de dans ca spațiu al sincretismului, al dialogului dintre dansatori, muzicieni, poeți, actori. Utilizând principii de lucru provenind din expresionismul german, la care se adaugă multiple surse din folclorul românesc, literatură și teatru, construcțiile sale performative reintegrează muzica clasică sau jazz‑ul de o manieră inovatoare. Miriam Răducanu a jucat și un rol important în planul redescoperirii corporalității actorului pe scenă, prin contribuțiile aduse în zona teatrală. Mentor și profesoară a mai multor generații de dansatori, Miriam Răducanu și‑a pus amprenta asupra pedagogiei coregrafice, predând în principal la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București.

Muzeul Naţional de Artă al României
aripa Galeriei Naţionale, parter
Calea Victoriei 49–53, București

Program de vizitare: miercuri–duminică, 10:00–18:00
ora limită de acces: 17:00

Gruesome Playground Injuries la Teatrul Apollo111, 6 și 13 decembrie

Kayleen și Doug fac cunoștință la opt ani, în infirmeria școlii. Pe ea o chinuie stomacul. El a sărit cu bicicleta de pe acoperiș.

Se reîntâlnesc, nu mereu întâmplător, pe parcursul următorilor 30 de ani, ca să-și numere cicatricile de tot felul, într-o explorare reciprocă punctată de cruzime și tandrețe. Sunt doi prieteni legați pe viață de accidente, bandaje și fracturi, pentru care singurul răspuns imaginabil la întrebarea „Doare?” este „Mereu.” În relația lor, agonia fizică e mai importantă decât ar putea fi sexul. Bilete aici și aici.

[Spectacol recomandat +16 ani]

Cu:
Maria Popistașu
Alex Bogdan

Text: Rajiv Joseph
Regie: Maria Popistașu
Scenografie și costume: Maria Farcaș
Light Design: Tudor Lucaciu
Visuals: Andu Radu
Muzica: Cosmin Nicolae
Prosthethics: Ionel Popa
Poster art: Saddo
DTP: Alex Baciu

„Trei surori”, un scenariu (ne) firesc de liber de Radu Afrim, 3, 4 și 5 decembrie

„Trei surori”, un scenariu (ne) firesc de liber de Radu Afrim după Cehov. Un remix al unui text clasic, o revitalizare halucinantă și extrem de actuală a unei povești spuse de sute de ori, un spectacol puternic, original și șocant care, la fel ca toate creațiile marca Afrim, va scoate publicul din zona sa de confort.

Regie/scenariu/Univers muzical Radu Afrim
Traducerea A. P. Cehov ”Trei surori” Raluca Rescu
Scenografia: Irina Moscu
Video: Cozlac Andrei
Sound design: Calin Ţopa
Poster: Cosmin Florea

S-au pus în vânzare biletele pentru primele reprezentații.
3 și 4 decembrie – Avanpremieră
5 decembrie – Premiera Oficială
la Sala Studio a Teatrului Național ”I. L. Caragiale” din București

Distribuția: Marius Manole , Natalia Calin, Emilian Oprea, Ada Galeș, Irina Movila , István Téglás, Raluca Aprodu, Flavia Giurgiu, Ciprian Nicula, Florin Călbăjos

Post Muzica 09: Electric Brother, 3 decembrie, Rezidența BRD Scena9

Penultima întâlnire POST MUZICA din acest an este inclusă în programul de evenimente conexe al expoziției Kinema Ikon : films / 1970-2020 și îl prezintă pe un alt membru kinema ikon – Electric Brother.

Electric Brother (Cristian Ștefănescu) este compozitor și sound designer. Începând din anii ’90 a scris coloane sonore pentru film, teatru, publicitate, proiecte multi-media, a publicat mai multe albume și a concertat alături de diverse grupuri (N.S.K., Party Poopers, Aievea, Vlaicu Golcea, GLIDQ, Norzeatic) precum și solo. www.electricbrother.ro

În expoziția “kinema ikon : films / 1970 – 2020” deschisă la Rezidența BRD Scena9 pînă la data de 06 decembrie, Electric Brother se încumetă pentru prima dată în domeniul instalațiilor media, creând forme microscopice din peliculă.
Cadre întregi sau fragmente microscopice de film (diapozitiv, 16mm) sunt folosite pentru a crea povești minuscule. Intervențiile sunt făcute folosind tehnici și materiale diverse – bisturiu, bandă adezivă, letcon, hârtie igienică etc. Lucrările sunt atât de mici încât nu pot fi vizionate decât cu ajutorul unui microscop digital, conectat la un monitor sau proiector. Pentru vizionare, adaugă uneori filtre, oglinzi, un lightbox, sau tot felul de obiecte surprinzătoare pentru a obține accente sau efecte pe anumite elemente. Intenția este de a reduce lucrarea la o dimensiune cât mai mică iar apoi să elimine din ea orice detaliu ce ar putea divulga mărimea ei.


Fondat în 1970 ca atelier multimedia la Școala de Artă din Arad, grupul Kinema Ikon este cel mai longeviv grup de artă experimentală din România și unul dintre principalii promotori ai artei digitale. Cele peste 200 de filme produse de grupul KI sunt piesele unui puzzle a cărui imagine finală este mereu alta, în funcție de felul în care piesele sunt așezate.

Reflexii în Est / Cronici ale migrației feminine din rural, 9 decembrie

Luni, 9 decembrie, de la ora 19:00, la Givers Coffee House, are loc vernisajul expoziției multimedia Reflexii în Est – Cronici ale migrației feminine din rural.

Regizoarea Andreea Borțun și fotografii Brîndușa Nastasă și Claudiu Popescu au documentat cronicile de migrație a 20 de femei din sudul rural.

Expoziția este curatoriată de Ioana Ciocan și conține lucrări de fotografie și video.

„Expoziția aduce laolaltă cronici intime ale unor femei prinse într-o lume de mijloc, între supraviețuire și fantezie.
În ultimii doi ani, în procesul de documentare a primului meu lungmetraj de ficțiune – Blue Banks / Malul Vânăt, am întâlnit peste patruzeci de femei care ne-au ajutat să înțelegem cine sunt cele care părăsesc astăzi satele din România. Munca în afară are un scop: o casă sub acoperișul căreia să se simtă în siguranță. O casă doar a lor, pentru copiii lor, în care să își poată trăi liniștea în afara abuzului și a inegalităților unui stat care pare că le-a abandonat.

Provenind dintr-un sistem care nu le poate împlini nevoile de bază sau garanta dreptatea ori siguranța, femeile din ruralul românesc construiesc imaginea necesară a unui loc mai bun, sub ceruri mai albastre. De cele mai multe ori acest loc poartă nume străine.

Aceste patruzeci de femei ne-au făcut martori la sentimentul de înstrăinare care de multe ori le aduce înapoi acasă în sânul unor familii dezbinate sau al unor relații trăite în abuz. Ele fac parte din clasa celor invizibili. Sunt femeile celeilalte jumătăți a României, cea rurală și sunt fără îndoială niște luptătoare. În lupta zilnică pentru supraviețuire, în care fericirea nu este de atins nici “aici” și nici “acolo”, femeile din satele românești își permit prea rar să trăiască pentru ele însele. Într-o lume a neajunsului, ceea ce scapă ușor sub numele de destin, dar mai curând s-ar numi stat, li se împotrivește permanent, fiind mereu cu un pas înainte.” (Andreea Borțun)

INTRAREA ESTE LIBERĂ

Concept & regie: Andreea Borțun
Fotografii: Claudiu Popescu și Brîndușa I. Nastasă

F#*& NIKON !, Teatrul POINT, 14 decembrie

În loc să fie denunțat, un gest monstruos ajunge să ia forma unei povești cu extratereștri, a unei oportunități de a obține faimă și bani, ori a unei răzvrătiri adolescentine ce nu poate fi luată în serios.

Rușinea transformă totul într-o țesătură care acoperă realitatea, care apasă pe organele vitale, care doare, care asfixiază!

Cum mai putem distinge victima de călău?
Cum mai putem stabili care este, de fapt, cel mai grav abuz?

Rămâne de văzut dacă o fotografie, făcută din întâmplare, ar putea salva situația.

Adela Bițică: “Spectacolul este, de fapt, o confesiune, o întâlnire intimă între poveste și privitori. Mi-ar plăcea ca oamenii să plece din sală în tăcere, să uite că au urmărit o actriță, să uite că au fost la teatru. Gândul lor să se ducă la prietena din liceu care a fost violată când avea 16-17 ani, la poveștile bunicii despre cum o bătea bunicul, la imaginea copilului din vecini cu gulerul plin de sânge, bătut de tatăl lui că a luat o notă mică, la toate aceste crâmpeie de tragedii, pe care cu toții le știm și cu toții alegem să le ascundem, să nu vorbim. Dar, amintindu-ne de ele, să ne revoltăm, să înțelegem cu întreaga noastră ființă că aceste lucruri nu ar trebui să existe!

De: Gabriel Pintilei
Cu: Iulia Verdes
Regie: Adela Bitica
Scenografie: Alexandra Constantin
Video: Dragoș Vasiloaia
Light design: Mihai Escu
Grafică: Alex Purcărea
O producție POINT

Citește și:

Viața mea culturală: Judith State 

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here