Arta tanara: Silvana Mihai, actrita, 25 de ani

0
1172

BAZAAR reuneste unele dintre cele mai promitatoare talente pentru a le afla visele si motivatiile ce le fac sa nu se abata de la drumul ales. In episodul 2 al seriei va invitam s-o descoperiti pe Silvana Mihai:

In clasa a 9-a… am dat la mate-info din inertie, nu imi era clar ce imi doresc sa fac mai departe. Si atunci am descoperit ca exista o trupa de teatru la noi in liceu, Atelierul de Teatru. Am inceput sa ma duc acolo, sa ma joc si sa imi descopar viitorii prieteni. Era ceva foarte serios, o joaca serioasa. Doar ca intre timp a venit clasa a 12-a, trebuia sa iau o decizie. Dupa multe discutii in contradictoriu cu parintii mei, am decis sa dau la actorie. Clasa a 12-a a fost un adevarat zbucium, luasem si note foarte mari la bac, puteam practic sa fac orice altceva si m-as fi descurcat, stiu asta. Dar asa s-au aranjat lucrurile pentru mine.

Cand eram mica… voiam sa ma fac femeie de serviciu, apoi astronaut, apoi visam sa invat sa cant la violocel – mi se pareau foarte sexy femeile care canta la violoncel. In continuare cred ca as opta pentru o meserie ce nu presupune un program fix sau mers la birou.

Eu sunt foarte timida… si mereu inainte de spectacole am emotii foarte mari. Imi bubuie inima, simt ca ametesc, imi vine sa fug si sa ma duc acasa. Insa, dupa ce intru in scena, se linisteste totul. Cel mai mult imi place senzatia pe care o am odata cu terminarea spectacolului, simt ca am facut ceva util. Si ma simt de parca as fi un pic mai frumoasa.

In Umbre II… joc rolul unei fete (Sasha) de bani gata, frumoasa, fara nicio grija, care face parte dintr-o lume cu o viata de noapte tumultoasa. Pe parcursul castingului am fost foarte relaxata pentru ca nu m-am asteptat nicio secunda sa fiu aleasa. M-am gandit ca ar fi fost firesc sa fie distribuita o actrita care sa fie familiarizata cu lumea din care face parte Sasha. Acum mi se pare amuzant ca l-am mintit pe Bogdan Mirica (regizorul) ca stiu sa merg pe tocuri. Ulterior, inainte de filmari, am exersat singura prin casa innebunindu-mi vecinii.

Imi place sa ma imbrac in… haine cu linii drepte si simple. Imi plac pantalonii barbatesti calcati la dunga, camasile, bocancii si orice element care are un aer androgin. Iar in completarea tinutei, mereu ruj rosu pe buze.

Cred ca e o diferenta mare intre teatru si film… mai ales in ceea ce priveste mijloacele de expresie folosite. Teatrul imi place pentru ca e viu si pentru ca e mereu altfel, mereu esti in pericol. Iar filmul imi place pentru ca e ca un puzzle. Scenele nu se filmeaza cronologic si, de aceea, trebuie sa stii mereu in ce punct a ramas personajul tau.

Ultimul spectacol… pe care l-am vazut a fost „Plex”, dupa texte de Eric Bogosian, regia Andrei Dinu, spectacol invitat din Baia Mare in micro-stagiunea de la Point. Ultimul film pe care l-am vazut a fost „Soldatii. Poveste din Ferentari, regia Ivana Mladenovic. Ultima carte citita este despre femeile din Romania din Primul Razboi Mondial,”Batalia lor” de Alin Ciupala, un mic research pentru un viitor spectacol de la Teatru Mic, iar inainte de asta am devorat romanele din tetralogia Elenei Ferrante.

In 2018… ma puteti vedea in sezonul 2 din Umbre pe HBO GO, dar si-n spectacole la Teatrul Mic, Teatrul National, Teatrul Metropolis si la Godot Cafe Teatru. Iar in a doua parte a anului, voi debuta in lungmetrajul „Cateva conversatii despre o fata foarte inalta”, regia Bogdan Theodor Olteanu.

Material publicat partial in numarul de martie al revistei Harper’s BAZAAR Romania.

Citeste si: “Arta tanara: Voica Oltean, actrita, 18 ani”!

Foto: Oltin Dogaru, Make-up: Adina Vlad, Hairstyling: Meda Petrescu/Artist Academy, Styling: Andrei Iovu si Lil Bulgac, Asistent styling: Veronica Nojac

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here