BAZAAR Power List 2019: HELEN, emerging pop artist

0
43

Uneori, e nevoie să pleci de acasă și să cunoști noi oameni pentru a-ți găsi propria voce. Helen a făcut acest salt în necunoscut, cu presentimentul că „it will be alright”, iar rezultatul e un album ce s-a integrat lejer în playlistul nostru printre piesele unor artiste ca Lykke Li sau Jorja Smith.

Lost in the Wild, primul single extras de pe noul tău EP, e despre schimbare. Ce fel de schimbare? Acum doi ani am plecat în Belgia, împreună cu Andrei Mihai [producător de muzică], din dorința de a întâlni oameni care să-mi aprecieze muzica și să mă ajute să evoluez. Lansasem o piesă cu Todiefor, un producător și DJ de acolo, iar această piesă, Beautiful, a ajuns să se difuzeze la radio atât în zona flamandă, cât și în cea valonă. M-a făcut să mă gândesc că Belgia ar putea fi un nod bun pentru acea parte de Europă. Am închiriat un apartament. Și am început să căutăm oportunități. Așa l-am întâlnit pe Michel Van Buyten, actualul meu manager, și tot așa i-am cunoscut pe cei de la Universal Music Franța, cu care am început o colaborare ca songwriter, importantă pentru că îmi dă șansa să lucrez cu mulți artiști și să am sesiuni peste tot în lume. Treptat, am simțit că-mi găsesc drumul și în privința muzicii pe care o cânt eu. M-am conectat la o altă vibrație, o altă atmosferă. A fost ca o eliberare, de a face ceea ce-mi place mie cu adevărat. În plus, m-am regăsit în zona de soul, R&B și afrobeats, foarte populare în Belgia și în Vestul Europei, unde influențele culturii africane se resimt și în mainstream, și în indie.

Povestea uneia dintre piese: Bloodfire am compus-o împreună cu prietenul meu Lil Eddie, un songwriter american renumit. Vara trecută eram la el în Londra, ne întorseserăm de la o sesiune de songwriting ce avusese loc chiar într-unul dintre studiourile lui Elton John, eram relaxați, vorbeam, ne-a venit o idee, am început să scriem piesa și asta a fost. N-aveam în plan să compunem Bloodfire. Pentru mine, e o piesă care surprinde foarte bine atmosfera Londrei.

Să compui în engleză e … ceva firesc. Îmi place și compun mai bine în engleză decât în română, cred.

„Noul EP e poveste de la cap la coadă. O poveste cu care oamenii să rezoneze, în care să se regăsească. Genul de melodii care se aud bine și în căști, și în mașină și îți oferă acel aha-moment – da, și eu simt asta!”

Un lucru valoros învățat în timpul lucrului la album: Să mă ascult pe mine și să nu mă mai gândesc la ce va spune lumea și ce ar „trebui” să fac. Să fac ce mă reprezintă.
O întâlnire esențială: Pe managerul meu l-am cunoscut la o petrecere la care era să nu ajung. Tocmai venisem din Antwerp împreună cu Andrei, eram obosiți și pentru o clipă ne-am întrebat dacă să mai mergem la acest party care se organizează în Bruxelles la fiecare câteva luni, FiftyFifty Session. Până la urmă ne-am dus și am intrat în vorbă cu Michel, care semnase piesa Beautiful în fosta lui calitate de director la Sony Music Benelux [acum are propria companie, Classic Agency], dar cu care nu mă întâlnisem niciodată. I-am arătat apoi muzica mea, i-a plăcut și de acolo s-au legat lucrurile.

Te ajută să fii și să rămâi inspirată când compui pentru tine: În perioadele cu multe sesiuni pentru alți artiști – de exemplu, în octombrie, aproape în fiecare zi am fost în studio în Paris –, trebuie să iau o pauză de la această nebunie și să redescopăr lucrurile care mă liniștesc și mă inspiră, să ascult muzica preferată sau să nu ascult nimic.

Cum te simți înainte și după un concert? Înainte, sunt liniștită și casc destul de mult, dar nu pentru că mi-ar fi somn! [Râde.] Cred că așa mă descarc de tot ce e negativ și mă pregătesc mental pentru concert. După, sunt plină de energie.

Ce asculți în această perioadă? Sampha, un producător care are și o voce incredibilă, Sir, Mahalia, Ama Lou, Yellow Days, Daniel Caesar.

Prima amintire legată de muzică: Eram în sufragerie și ascultam vinilurile părinților mei. Printre ele, unul cu Johnny Răducanu, probabil de la Electrecord. Apoi am descoperit-o pe Anca Parghel.

Artiștii de jazz pe care-i admiri: Am început prin a asculta jazz clasic: John Coltrane, Sarah Vaughan, Billie Holiday, Bill Evans. În ultima perioadă, mi-am îndreptat mai mult atenția înspre jazz contemporan – unul dintre artiștii mei preferați este Robert Glasper, care face o fuziune între jazz și cultura americană urbană.

Despre jazz în viața ta: Am început să-l cânt la o vârstă fragedă, l-am studiat la liceu și apoi la Conservatorul din București și din Groningen, o perioadă am avut și o trupă cu care cântam la festivaluri. În anul petrecut în Olanda am avut șansa unui program numit „New York comes to Groningen” – săptămânal, veneau profesori de la New York care țineau toate orele și workshopurile. Plecasem din țară cu acel clișeu cu care, din păcate, creștem: oare suntem suficient de buni noi, din România? Mental, mi-am depășit granițele pentru că mi-am dat seama că sunt la același nivel cu ceilalți. Cred că asta m-a ajutat și recent, când am plecat în Belgia. Știam că o să mă descurc și că voi reuși.

EP-ul Rare este disponibil acum.

Interviu realizat de Ioana Chira

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here