De vorbă cu familia regală din The Crown (I)

0
The Crown sezonul 3: Josh O'OConnor și Olivia Colman (foto: Netflix)

Încă de la lansarea serialului The Crown, în urmă cu trei ani, creatorul și scenaristul Peter Morgan (cunoscut pentru oscarizatul The Queen, 2006) a anunțat că va schimba complet distribuția la fiecare două sezoane pentru a folosi actori de vârste apropiate personajelor – lucru inedit și delicat pentru un serial. Dar văzând sezonul 3 – care acoperă perioada dintre alegerea laburistului Harold Wilson în funcția de premier, în 1964, și Jubileul de argint al Reginei, din 1977 –, îți dai seama că pariul lui Morgan e justificat.

Actorii – Olivia Colman (Regina Elisabeta a II-a), Tobias Menzies (Prințul Philip, soțul Reginei), Helena Bonham Carter (Prințesa Margaret, sora Reginei), Josh O’Connor (Prințul Charles, fiul Reginei), Erin Doherty (Prințesa Anne, fiica Reginei), Jason Watkins (prim-ministrul Harold Wilson) – sunt la fel de buni precum cei din sezoanele anterioare.

Sezonul 3 se ocupă de câteva dintre cele mai importante momente ale deceniului pe care îl acoperă, cum ar fi moartea lui Winston Churchill și a Ducelui de Windsor, aselenizarea din 1969, începutul relației dintre Prințul Charles și Camilla Shand, dar și de evenimente mai puțin cunoscute chiar și pentru britanici, ca tragedia de la mina Aberfan, când 144 de persoane, dintre care 116 copii, au murit în urma prăbușirii unei movile de steril în 1966. (În sezonul 4, ale cărui filmări au început în august, Margaret Thatcher devine premier și va fi interpretată de Gillian Anderson.)

Foto: Netflix

Deja, The Crown a obținut patru nominalizări la Golden Globes 2020 (mai mult decât sezoanele anterioare) pentru cel mai bun serial de dramă, cea mai bună actriță la categoria TV Drama (Olivia Colman), cel mai bun actor (Tobias Menzies) și cea mai bună actriță în rol secundar (Helena Bonham Carter).

BAZAAR a fost singura publicație din România invitată la Londra la o întâlnire cu protagoniștii serialului Netflix. Aici este o primă parte din interviurile cu ei.

Josh O’Connor

„În tinerețe oamenii îl considerau ciudat [pe Prințul Charles] pentru ideile lui utopice, dar dacă te uiți în urmă, constați că aceste idei erau despre mediu, despre schimbările climatice.”

Josh O’Connor, în rolul Prințului Charles (foto: Netflix)

„Mi-a plăcut să-l joc pe Prințul Charles. E ciudat cum personajul și persoana reală au devenit inseparabile, astfel încât uneori îmi era greu să văd personajul ca pe un om în carne și oase.

Îmi place mult perioada de documentare. În prima săptămână trimiteam un email să întreb ceva și o echipă de 10 persoane îmi trimitea nu un răspuns, ci dosare întregi de explicații. Cel mai greu după ce ai făcut toată această documentare e să-ți spui: «OK, acum uită tot și concentrează-te pe personaj!»

Pentru mine, ca actor, contează detaliile. Cel mai interesant a fost să aflu că Prințul Charles are obiceiul să mănânce un ou fiert la fiecare masă, indiferent cu ce.

Nu știu cum e Prințul Charles în realitate (nu l-am cunoscut), dar în povestea noastră e o scenă când el se referă la Dangling Man (Omul suspendat), romanul lui Saul Below despre un bărbat care așteaptă să fie recrutat pentru a merge pe front la moarte sigură. Vrea să plece pe front pentru că atunci viața lui ar căpăta sens. În interiorul acestei comparații –ideea lui Peter [Morgan] mi se pare profundă – e faptul că Prințul Charles așteaptă ca mama lui să moară pentru ca rolul lui să prindă contur. Până atunci e în purgatoriu, în așteptare.

Nu cred că familia regală are de ce să se supere. Cred că ei înțeleg că am ficționalizat realitatea. Dar, dacă aș afla că nu le place serialul, aș fi foarte foarte supărat. [Râde.] Altfel, nici mie nu mi-ar plăcea să văd un serial despre mine. Ar fi foarte plicticos.

Prințul Charles a avut destul timp să se pregătească pentru a deveni rege, din acest motiv cred că se va descurca foarte bine. În tinerețe oamenii îl considerau ciudat pentru ideile lui utopice, dar dacă te uiți în urmă, constați că aceste idei erau despre mediu, despre schimbările climatice – și vorbim despre anii ’70. Cred că va fi un rege foarte bun. Își iubește mama și se va descurca minunat, iar William se va descurca și el minunat după el.”

Tobias Menzies

Tobias Menzies, nominalizat la Globul de Aur pentru rolul din The Crown (foto: Netflix)

„Sunt în continuare republican, dar am aflat mult mai multe decât știam. Eu, Olivia și alții din generația noastră nu ne-am gândit prea mult la cei din familia regală. Dar acum cred că sunt niște persoane interesante și nu le poți pune la îndoială devotamentul, indiferent de poziția ta politică.

Fiind persoane reale și încă în viață, sigur că responsabilitatea noastră e mare. M-am documentat la fel ca toți colegii, parcurgând multe imagini de arhivă și materiale audio. Dar nu a fost vorba doar de a imita niște oameni – ar fi fost plicticos de privit, deci trebuiau umanizați într-un fel.”

Erin Doherty

„O vezi pe Regină ținându-și discursul de Crăciun, vezi nunțile, dar e ca un film 2D. De aceea serialul e atât de bun – pune plămâni și mușchi pe acești oameni, îi face reali.”

Erin Doherty, în rolul Prințesei Anne (foto: Netflix)

„Cu cât aflu mai multe despre Regină, cu atât îmi place mai mult. Faptul că era atât de hotărâtă să fie cinstită cu viața ei înăuntrul familiei, fără să-i pese prea mult de consecințe, mi se pare admirabil. Ceva din mine ar vrea să fie ca ea.

Nu știm nimic despre casa de Windsor. Pentru mine e ca și când s-ar afla sub o vitrină. E acolo, dar nu te poți agăța de nimic. O vezi pe Regină ținându-și discursul de Crăciun, vezi nunțile, dar e ca un film 2D. De aceea serialul e atât de bun – pune plămâni și mușchi pe acești oameni, îi face reali.

Părerea mea despre monarhie nu s-a schimbat odată cu munca la serial, ci așa s-a format. Până acum nu aveam nici o părere. Ce mi-a dat serialul a fost simpatie și empatie față de lucrurile prin care acești oameni au trecut. Ce își doresc ei e să respire din spatele rolurilor, dar nu au voie să miște un mușchi. Asta face meseria de actor și mai extraordinară: să joci pe cineva care vrea să fie el însuși când i se spune că există reguli.

Mi-au plăcut la nebunie hainele Prințesei Margaret și ideea să te plimbi prin Londra în fustă mini și cizme lungi! E atât de fashionable! Au fost atâtea scene în care am spus: «Și eu vreau să mă îmbrac așa!»

Nu-mi pot imagina cum e să trăiești cu greutatea unei țări pe umeri. Admir această putere a Reginei de a merge înainte, dar trebuie să recunosc: nu știu dacă nu am fost cumva influențată de Olivia Colman.”

Jason Watkins

„Înainte de filmare eu îmi căutam pipa, mă întrebam dacă o să uit vreo replică, iar Olivia discuta cu toată lumea și, când se dădea acțiune, era deja în personaj.”

Jason Watkins în The Crown (foto: Netflix)

„De obicei filmam o scenă și, când mă întorceam peste două săptămâni, Olivia luase un nou premiu [pentru The Favourite, de Yorgos Lanthimos, film care i-a adus printre altele Oscarul]. A fost o bucurie incredibilă să lucrez cu ea. Își ține toate emoțiile la degetul mic, iar când trebuie să le controleze, simți atât de bine tensiunea dintre viața emoțională a Reginei și simțul datoriei. Înainte de filmare eu îmi căutam pipa, mă întrebam dacă o să uit vreo replică, iar ea discuta cu toată lumea și, când se dădea acțiune, era deja în personaj. E foarte naturală și proaspătă. O actriță incredibil de inteligentă.

Cea mai mare dificultate pentru rol a fost să fiu anost. (soția mea ar spune că nu mi-a fost prea greu, glumesc.) A fost o provocare pentru că oamenii au păreri foarte diferite despre Wilson. Dar avantajul unui serial e că iei un personaj și îl duci de-a lungul evenimentelor în direcții diferite. În cazul lui Wilson poți vedea că are simțul compasiunii, dar și că e un bun mediator politic.”

 

 

Citește aici a doua parte a materialului, care conține interviurile cu Olivia Colman și Helena Bonham Carter.

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here