Dieta care salvează planeta

Adăugați un nou obiectiv regimului alimentar pe care îl urmați.

0
173
Dieta care salvează planeta

Uitați de termenii keto, paleo, dieta alkalină. Noua dietă propusă de oamenii de știință nu are doar rolul de a vă ajuta să vă păstrați în formă maximă, ci vizează și un scop mai înalt: ecologia. Preocupată de perspectiva unei populații de zece miliarde de locuitori în 2050 și de problema resurselor naturale tot mai limitate, o comisie internațională de peste 30 de oameni de știință a calculat ce înseamnă o alimentație sănătoasă și responsabilă, prin care se pot evita catastrofe ecologice la nivel global, dar și numărul mare de decese premature cauzate de diete incorecte nutrițional. Principalele modificări aduse de dieta planetară se referă la reducerea consumului de carne și alte proteine de origine animală, obținute printr-o industrie poluantă. Demersul vine ca o contrareacție la creșterea masivă a producției din ultimii 50 de ani, în mod special în Statele Unite, Australia, Argentina și Noua Zeelandă, unde o persoană consumă până la 150 kilograme de carne într-un singur an (conform datelor Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite), și la faptul că, în ciuda diverselor mișcări și trenduri către diete plant-based, în 2018 consumul a fost printre cele mai mari din ultimele decenii. „Dacă putem să ne hrănim într-un mod care funcționează atât pentru planetă, cât și pentru corpurile noastre, echilibrul natural va fi restaurat″, au declarat Richard Horton și Tamara Lucas, editori ai The Lancet Medical Journal, unde a fost publicat raportul.

O VERSIUNE FLEXIBILĂ

Alegeți ce alimente doriți, dar ajustați cantitățile fiecărei grupe alimentare. Cea mai mare proporție ar trebui deținută de legume și fructe – jumătate din farfurie, adică aproximativ 300 grame de legume și 200 grame de fructe pe zi. Carnea e permisă, dar numai 14 grame (carne roșie), 28 grame de pește și 29 grame de pui. Aceasta înseamnă, săptămânal, un burger de vită și două porții de pește. Restul porțiilor de carne ar trebui înlocuite cu surse din plante, precum fasole, năut, linte, care ar trebui consumate în cantitate de 75 grame pe zi, urmate de nuci și semințe (migdale, alune, semințe de pin, caju ș.a.), în 50 grame. Limitați aportul de lactate la 250 de grame (cât un pahar de lapte, de exemplu) și ouăle la unul-două pe săptămână. Nu în ultimul rând, integrați carbohidrați din surse integrale în proporție de aproximativ 230 grame pe zi. „Este o alimentație echilibrată, întrunind principii valabile pentru (aproape) toate tipurile de diete: hrana trebuie să fie variată, colorată, prioritară de sezon și locală”, spune Claudia Buneci, health coach la centrul KinetoFit.

ÎN PRACTICĂ

Pentru că totuși implementarea acestor schimbări poate fi dificilă, specialistul recomandă efectuarea unui plan inițial. „Urmați pași mici, cu schimbări săptămânale, care să se transforme în obiceiuri, decodați mesajele corpului și fiți perseverenți, privind acest demers ca pe o trecere către un alt stil de viață, mai sănătos”, adaugă specialistul. Pentru a adopta dieta planetară, începeți prin a consuma proteină vegetală în loc de proteină animală măcar la o masă pe zi, de preferință la cea de seară. Sau, măcar o zi pe săptămână, renunțați la cea animală în totalitate. Nu în ultimul rând, dacă doriți să contribuiți cu cât mai mult prin sustenabilitate, înlocuiți periodic alimentele exotice, care necesită transport pe distanță lungă (de exemplu, avocado sau quinoa), cu opțiuni locale și evitați irosirea lor, consumându-le corespunzător. „O schimbare minimă la nivel micro, cumulată cu alte miliarde de schimbări, are un rezultat important la nivel macro”, conchide Claudia Buneci. Dincolo de starea de bine și sănătatea pe care o conferă, dieta planetară e de respectat pentru generațiile următoare.

SECRETE DIN CULISE

Doi flexitarieni, adepți ai dietei planetare, dezvăluie noile reguli din farfurie.

„Obișnuiam să consum foarte puțină carne roșie, de poftă sau la ocazii speciale. Nu mai mănânc carne roșie, dar dacă aș merge în Japonia, aș încerca kobe. Nu cad în extreme. Consum pește și fructe de mare cel puțin o dată pe săptămână, dar am grijă să știu de unde provin. Aleg somon sălbatic și pești mici (sardinele sunt preferatele mele). De un an am scos din dietă lactatele. E un mare mit că ele asigură aportul de calciu. Trebuie să recunosc că nu mi-a fost ușor la început și că mi-a lipsit brânza, dar m-am simțit fizic foarte bine. De o perioadă am renunțat, în proportie de 80-90%, și la alimentele procesate și am scăpat astfel de cititul ingredientelor ca să verific care conține lactate. Mănânc foarte multe plante verzi, care sunt surse de calciu, și am descoperit de curând o brânză din caju foarte bună. Am făcut schimbările pas cu pas, pentru că am vrut să îmi ascult corpul și să îi înțeleg nevoile.″ Alina Tanasă

„Lumea uită de dubla semnificație a cuvântului «dietă» și păstrează doar sensul care implică suferință și restricție. Or, ea este, mai ales, o formă de cultură a comunităților. Iar dieta asta planetară este o transcriere a felului în care mâncau oamenii la începutul secolului trecut. Când am devenit flexitarian, am înțeles care îmi sunt necesitățile de plăcere. Eu mă simt bine cu mai multe vegetale la masă, dar caut gustul, intensitatea pe cantități mici, nu să dau bine la amprenta de carbon. Pur și simplu, mănânc, mă bucur și atât.” Răzvan Exarhu

Articol apărut în numărul de martie al revistei Harper’s BAZAAR România.

Citiți și: “Cele mai bune diete pentru 2019 conform experților”!

Foto: Guliver/Getty Images

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here