Dieta momentului: postul intermitent

0
806
postul intermitent reguli si contraindicatii

Mâncaţi orice doriţi, dar nu oricând doriţi – să fie acesta secretul pentru a vă menţine silueta, sănătatea şi tinereţea? BAZAAR investighează.

Probabil aţi auzit deja de postul intermitent, o nouă formă de dietă în care accentul nu este pus pe câte alimente consumaţi, ci pe când anume o faceţi. E preferat de către Hugh Jackman pentru a se menţine în formă, dar şi de mulţi dintre executivii şi antreprenorii tech din Silicon Valley, care îl laudă în egală măsură pentru efectul asupra sănătăţii şi asupra clarităţii mentale. Sunt două moduri de a urma acest plan alimentar deloc complicat: varianta 5:2 (mâncaţi normal în 5 zile ale săptămânii şi alegeţi 2 zile neconsecutive în care consumaţi doar 500 de calorii, împărţite în două mese mici) sau varianta 16:8, în care mâncaţi normal într-un interval de 8 ore pe zi, în timp ce în celelalte 16 ore nu consumaţi decât lichide.

Totul a pornit de la un principiu susţinut de mulţi cercetători, acela că, alternând perioadele de repaus alimentar cu cele de consum, urmăm mai îndeaproape modul în care se hrăneau strămoşii noştri şi care ne-a modelat ADN-ul. Conform unor studii, pur şi simplu nu suntem „programaţi” să mâncăm atât de des. „Organismul şi genele noastre au fost într-adevăr modelate într-un mediu caracterizat de penurie, punctat de excese masive ocazionale. Însă inclusiv faţă de anii ’70, intervalul de timp dintre mese s-a redus cu o medie de o oră şi jumătate, chiar două (de la 4,5-5 ore la 3 ore) şi, din acest motiv, numărul total de calorii consumate zilnic s-a mărit cu aproximativ 500. Mâncăm adesea pentru că avem mâncare la îndemână, pentru că ne temem că ni se va face foame mai târziu sau, pur şi simplu, din obişnuinţă”, explică Larisa Petrini, health coach şi fondator al platformei Bodyology.health. „Când nu mâncăm chiar şi scurte perioade de timp, se activează mai multe gene aşa-numite de reparare, care pot aduce beneficii pe termen lung în privinţa longevităţii”, adaugă ea.

„Orice altă dietă îți cere să numeri, să cântărești, să ții jurnale, să ai grijă. Postul intermitent este exact opusul – nu trebuie să faci nimic, nici măcar să mănânci.“ – Elena Stanciu

Teoria este că, la fel cum corpul nostru mizează pe un ritm circadian (ciclul zi-noapte) prin care, pentru a dormi, face o demarcaţie între orele de lumină şi cele de întuneric, are nevoie şi de o alternanţă clară între ciclul de hrănire şi cel de repaus alimentar. Pur şi simplu, intervalele în care nu consumăm alimente dau corpului o binemeritată pauză: are loc o reînnoire la nivel celular. „Există studii care dovedesc că, odată cu intrarea în ketoză a organismului, apare fenomenul de autofagie, adică celulele sunt eliminate şi reutilizate în vederea producerii de noi celule. Autofagia ajută practic la efectuarea unei curăţenii celulare, stimulând regenerarea ţesuturilor prin înlocuirea celulelor uzate şi degenerate cu celule noi, sănătoase. Din această perspectivă, postul intermitent nu trebuie privit strict ca o dietă pe termen limitat, ci ca un stil de viaţă sănătos”, spune dr. Alina Cernea, nutriţionist specializat în nutriţie funcţională, NutriHealing. În plus, postul intermitent mai este numit şi anti-ageing diet sau reverse-age diet, pentru că există studii care arată că mâncatul o dată la 3-4 ore nu doar oboseşte şi încetineşte arderea grăsimilor, dar duce şi la îmbătrânire prematură. Dar nu e nimic de mirare aici – având şi un efect puternic anti-inflamator, postul intermintent ne poate ajuta să obţinem inclusiv o piele mai fermă.

De curând, prof. biolog Satchin Panda, de la Salk Institute din San Diego, a publicat rezultatele unui studiu care arată că şoarecii ce au urmat o dietă bogată în grăsimi au câştigat mai puţin în greutate atunci când intervalul de hrănire le-a fost restricţionat la opt ore pe zi faţă de şoarecii care au avut acces 24 de ore la mâncare, cu toate că au consumat acelaşi număr de calorii. Beneficiile remarcabile ale acestui stil de viaţă sunt însă mult mai numeroase. „Studiile pe animale arată că postul intermitent reduce stresul oxidativ, îmbunătăţeşte funcţiile cognitive şi întârzie îmbătrânirea; în plus, are şi efecte anti-inflamatorii, stimulează moartea celulară fiziologică (sau apoptoza – esenţială pentru dezvoltarea şi funcţionarea normală a organismului) şi are efecte benefice pentru flora intestinală. Sunt necesare însă studii mai riguroase pe oameni pentru a dovedi ştiinţific beneficiile postului intermitent şi pentru a-l recomanda drept un model de intervenţie nutriţională”, este de părere dr. Ruxandra Avramescu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice la Regina Maria.

Cum ştiţi dacă postul intermitent vi se potriveşte şi, dacă da, care dintre variante? Mai ales că beneficiile sale nu sunt obţinute dacă este urmat o perioadă scurtă de timp, ci dacă devine un stil de viaţă. Dr. Cernea explică: „Ideea e că fiecare dintre noi are necesități energetice diferite în funcție de activitățile pe care le prestează. E posibil ca postul intermitent în varianta 16:8 să fie agreat de persoanele cu muncă de birou, sedentare, pe când varianta de 5:2 să fie mult mai bine integrată în program de persoanele foarte active fizic.” Larisa Petrini confirmă: „Atât pentru mine, cât şi pentru clienţii mei, varianta de repaus alimentar de 16 ore este mai uşoară. Este mult mai comod să te concentrezi pe când şi să uiţi de cât (calculul caloriilor).” Dacă optaţi pentru această variantă, un exemplu ar fi să luaţi cina nu mai târziu de ora 19.00, iar a doua zi să vă delectaţi cu micul dejun nu mai devreme de ora 11.00. Şi Elena Stanciu, health & wellness coach (sufletpentruhrană.ro), este o adeptă a postului intermitent, dar spune că preferă varianta 5:2 adaptată. „Adică postesc 22-24 de ore în două zile pe săptămână. În timpul orelor de post, beau apă enzimatică, ceai și cafea poaspăt prăjită, fără zahăr sau îndulcitori. La finalul postului mănânc normal, nu țin cont de calorii. Întotdeauna mi s-a părut o corvoadă să numeri caloriile. Pauza de 22-24 de ore este suficientă pentru îndeplinirea obiectivelor mele – scăderea nivelului de insulină și repaus digestiv –, astfel încât, în lipsa efortului considerabil pe care îl cere digestia, organismul să se ocupe cu detoxifierea și regenerarea celulară. Efectele asupra emoțiilor mele sunt încă subiect de studiu.” Asta pentru că, în cazul Elenei, postul intermitent implică şi nevoia de respiro, care deschide o fereastră către echilibru. „Cu această latură experimentez în acest moment, dat fiind că nu am nici un fel de obiectiv legat de pierderea în greutate.”

Într-adevăr, partea cea mai plăcută a acestui stil de viaţă este că nu trebuie să vă concentraţi prea mult pe ce mâncaţi. Dr. Cernea spune că nu există restricții clare legate de tipul de alimente pe care le consumăm în timpul postului intermitent, dar se pleacă totuşi de la premisa că vor fi preferate alimentele sănătoase, nu junk food-ul. „Se subînţelege că, dacă aţi consuma cantități mari de alimente bogate în calorii sau aţi mânca compulsiv (de exemplu, pe parcursul celor 8 ore să recurgeţi permanent la gustări), postul intermitent, indiferent de forma pentru care s-a optat, nu va mai avea aceleași beneficii.” Dr. Avramescu este şi mai tranşantă: „Nici una dintre cele două variante nu are efect notabil pentru scăderea în greutate dacă nu se ţine cont şi de aportul caloric din perioada de hrănire (varianta 16:8) sau din celelalte 5 zile (varianta 5:2)”. La fel de importantă, spune ea, este şi ora la care se ia ultima masă, nu numai reducerea aportului de calorii sau prelungirea timpului de post fiziologic. „Ceasul nostru biologic programează un ciclu natural de hrănire – post alimentar, care se repetă cu o periodicitate de 24 de ore. De aceea este esenţial de ştiut în ce moment al zilei să ne oprim cu mâncatul – şi anume, la schimbarea zilei cu noaptea, adică la apusul soarelui.”

Nu trebuie să uitaţi că, la fel ca orice modificare majoră în dietă, şi adoptarea postului intermitent trebuie făcută cu recomandarea unui medic. „Asta pentru că este esenţială adaptarea la starea de sănătate, vârsta şi activitatea fizică a persoanei respective. De exemplu, la pacienţii mai în vârstă, acest model de dietă nu are aceleaşi beneficii, de aceea nu se recomandă! Iar persoanele cu nevoi nutriţionale crescute (copii în creştere, femei gravide, sportivi de performanţă), precum şi cei cu afecţiuni metabolice sau cardiovasculare şi cei cu tulburări de alimentaţie (anorexie/bulimie) au contraindicaţie pentru postul intermitent”, detaliază dr. Avramescu.

Articol apărut în numărul de octombrie al revistei Harper’s BAZAAR România.

Citiți și: “Dieta vegană îngrașă?”!

Foto: arhiva Harper’s BAZAAR România

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here