Editia BAZAAR de martie: Hot, New, Now

0
BAZAAR de martie

Ce veti purta in acest sezon? BAZAAR trece in revista lookurile-cheie, descifreaza noile directii si va ofera ghidul complet al primaverii, in editia de martie. Descoperiti aici cateva pagini din revista si cititi editorialul lui Andrei Iovu.

The Collections. Fotografii de Anna Daki. Realizat de Andrei Iovu si Lil Bulgac

Back to the Future. Fotografii de Robert Petreanu. Realizat de Andrei Iovu si Lil Bulgac

Look 1. De Carine Roitfeld. Fotografii de Amy Troost

„Regula de baza in moda azi? Nimic mai simplu: sa nu existe nici o regula. Stiu, pare ca asa a fost dintotdeauna. O masinarie complicata, cu o dinamica ametitoare, ce n-a reusit niciodata sa-si pastreze forma mai mult de sase luni. Iar azi, ce-i drept, nici macar pentru o saptamana.

Sta chiar in natura modei sa fie maleabila, sa raspunda cu entuziasm la schimbari. Insa, mai mult ca oricand, moda trece azi prin metamorfoze ce nu par a fi efectele unor tendinte sezoniere. Totul este pus sub semnul intrebarii: traditia, calendarul prezentarilor, momentul in care hainele ar trebui livrate in magazine, autoritatea specialistilor din domeniu, chiar si insasi existenta acesteia. Dominatia retelelor de socializare (si modul in care consumatorul devine unicul arbitru al gustului – plus familia Kardashian & their minions din intreaga lume) a creat reflexe care incep sa aiba repercusiuni tot mai grave asupra unui domeniu la implozia caruia asistam live zilnic. Frecventa naucitoare cu care departamentele de creatie sunt nevoite sa conceapa colectii, cultura remixului, a colajului, a eternei intoarceri la arhive, imprumuturile tot mai dese din munca altor designeri, influentele din street style – toate acestea au dus inevitabil la o diminuare majora a creativitatii si calitatii produselor si la bulversarea totala a clientului (si a designerilor deopotriva). Si, contrar asteptarilor, la o crestere aproape obscena a preturilor. Asistam la o amnezie colectiva, in care branduri lansate ieri isi insusesc lookuri intregi realizate de case cu traditie, iar o lume intreaga le celebreaza inovatia si geniul. Iar presa intretine aceasta confuzie in speranta c-o sa supravietuiasca tsunamiului. Daca nu-i poti invinge, alatura-te lor. Well

Fireste ca exista in continuare branduri care produc colectii fantastice (Prada!), iar in acest sezon ne-au fost livrate suficiente piese to die for – ah, trenciurile de la Céline si costumele din denim indigo de la Calvin Klein! De la nuantele pastelate care au luat cu asalt podiumurile la stralucirile metalice si de plastic omniprezente, sau de la aplicatiile de pene la modul ultrajucaus in care designerii au reinterpretat piese din repertoriul clasic, precum fustele-creion sau trenciurile, totul a vorbit despre optimism si joie de vivre. Totusi, desi inca reusesc sa puncteze la capitolul dezirabilitate, designerii par sa ramana pe teritorii cat mai safe. Poate ca eliberarea de traditie si refuzul regulilor dupa care industria inca mai functioneaza vor aduce idei proaspete, iar acest boost de creativitate despre care toata lumea vorbeste (Michele, Gvasalia etc.) se va transforma intr-un nou inceput. Poate chiar trebuie ras totul si construit pe o fundatie noua. Dar cum arata aceasta si cine e responsabil pentru ea? Desi pare ca traim zorii unei noi epoci in moda, ma tem ca suntem martori doar la ultimele zbateri ale unei lumi deja vechi, care nu-si mai este de ajuns, care vrea tot mai mult chiar cu pretul propriei sale disparitii. Istoria modei se opreste aici.

La un zoom in, industria modei din Romania pare la ani-lumina distanta de tot ceea ce este actual, de orice conversatie care anima scena internationala. Fireste, atunci cand o putem localiza, caci are prostul obicei de a fi de negasit. O mult prea zgomotoasa absenta. Dupa ani in care s-a incercat timid si fara succes alinierea la tendintele de gust si business ce pun in miscare o industrie atat de profitabila oriunde este sustinuta prin initiative guvernamentale – sau prin asocieri private ce folosesc o masa critica de profesionisti –, senzatia de spatiu de dincolo si de ghetou este mai apasatoare ca oricand. Exista mai putine discutii despre moda romaneasca in prezent decat in ​​oricare alt moment din memoria mea. Duse sunt dilemele legate de clientul din Romania – cine este? cum traieste? ce ar purta? –, productie, buying, modelul de business potrivit pietei locale. Sau poate avem aceste raspunsuri si nu reusim sa ne obisnuim cu peisajul care ni se dezvaluie? Putem sa ne pacalim singuri folosind discursul deja clasic despre specificul locului, lipsa de obisnuinta a clientului roman de a consuma design made in Ro, filosofiile neomarxiste de buzunar prin care se viseaza moartea capitalismului desuet – cat de ridicol! Semnele au fost in fata noastra pentru multa vreme, insa am preferat sa nu le observam. Inainte de toate, prin lipsa unei scoli de design care sa pregateasca tinerii sa devina autonomi si competitivi pe o piata globalizata (nu ca ar excela pe cea locala). Iar inainte ca acestia sa stapaneasca arta deconstructiei, filosofia, politica, sa stie sa faca haine. Atunci cand isi face simtita prezenta, moda romaneasca este oversized, overlayered, over-the-top. Copii palide si foarte tarzii ale tendintelor de pe pietele mari, un buchet de atitudini care mai de care mai alternative si mai comice. Haine de scena, de Instagram, de Facebook, de orice altceva decat pentru viata reala, acolo unde femeile au nevoie sa se simta empowered de ceea ce poarta la birou, pe strada, la petreceri in familie, nu in isteria din online. En fin

Foarte putinele exceptii nu fac decat sa intareasca status quo-ul. Yin-ul acestui yang sunt afacerile cu produse nisate, atelierele, care reusesc sa supravietuiasca bazandu-se pe o clientela restransa si o mica retea internationala de magazine. Acolo palpaie firav speranta. Mai mult ca oricand, mesajul pare sa fie acela ca moda trebuie sa fie ceva cu adevarat special, fie ca vorbim despre originalitatea – si noutatea! – conceptului din spate sau despre calitatea exceptionala a produsului final. Intr-o lume in care complexa si puternica masinarie fast fashion reuseste sa recreeze extrem de repede si la preturi aproape imbatabile ceea ce a fost prezentat pe podiumuri (uneori la doar doua saptamani distanta), diferentierea dintre cele doua lumi este vitala, iar creativitatea este cheia.”

Andrei Iovu, redactor-sef

Realizat de Lil Bulgac

Arta tanara. Fotografii de Oltin Dogaru. Interviuri realizate de Diana Marasoiu

Cautatorii de comori. Fotografii de Oltin Dogaru. Text: Anda Brindusa

Editia Harper’s BAZAAR Romania martie 2018 este acum la centrele de presa!

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here