Era microbiomului: secretele celui de-al doilea creier al corpului

0

Tot ce trebuie să ştiţi despre misteriosul ecosistem de microorganisme care funcţionează în corpul nostru şi are o influenţă covârşitoare asupra stării de sănătate – şi a stării de spirit.

Ştiaţi că în corpul nostru se află mai multe microorganisme decât numărul stelelor din Calea Lactee? Dar că 70% dintre celulele sistemului imunitar se află în intestine? Sau că 80% din serotonina din corp – hormonul-cheie responsabil de starea de spirit, apetit, calitatea somnului, digestie şi memorie – este produsă în tractul digestiv? Până recent, funcţia principală a intestinului gros a fost considerată aceea de a resorbi apa şi sarea şi de a elimina toxinele şi reziduurile nedigerate. Cu noile descoperiri medicale, a devenit clar că ecosistemul microbial complex de aici poate fi considerat un organ separat, care poartă şi un nume: microbiomul intestinal. Dacă veţi căuta informaţii despre subiect, veţi descoperi două formulări: microbiotă şi microbiom, care însă nu înseamnă acelaşi lucru. „Se foloseşte termenul de microbiotă pentru a desemna microorganismele (bacterii, virusuri, fungi) prezente în corp, de exemplu în mucoasa intestinală, şi termenul mult mai cuprinzător de microbiom pentru a descrie totalitatea caracteristicilor genetice ale microorganismelor”, lămureşte Sandra Stoica, medic specialist medicină de laborator la Synlab.

Numit „al doilea creier”, microbiomul conţine între 30 şi 100 de trilioane de microorganisme diferite (bacterii, ciuperci şi viruşi) – da, celulele microbiale din corp sunt de zece ori mai numeroase decât cele umane. Ele se află pe piele, mucoase şi, majoritatea covârşitoare, în intestin, iar rolul celor din urmă a uimit şi schimbat paradigma în lumea medicală. În ultimii ani, această populaţie de microorganisme a fost studiată mai intens ca oricând, în principal datorită inovaţiilor tehnologice – totul s-a accelerat din 2005, când îmbunătăţirea acurateţii secvenţierii ADN-ului a făcut posibilă cercetarea atentă a acestor bacterii anaerobe.

De fapt, bacteriile care trăiesc înăuntrul nostru nu sunt invadatori, ci colonizatori benefici. Nu pot fi neapărat separate în bacterii „bune” şi „rele”, crucial este echilibrul lor. Deşi rolul integral al microbiomului e departe de a fi elucidat şi analizat complet, legăturile descoperite până acum sunt uimitoare: noi cercetări arată că acesta este implicat în declanşarea bolii Parkinson, dar şi în Alzheimer, obezitate şi afecţiuni cardiovasculare. De asemenea, boli inflamatorii (alergii, astm), metabolice (diabet, obezitate) şi autoimune sunt asociate cu disfuncţii ale microbiomului intestinal (disbioză). „Bolile autoimune par să fie transmise ereditar nu prin ADN, ci prin moştenirea structurii microbiomului. Microbii nocivi se acumulează în timp, modifică activitatea genelor şi a procesele metabolice, ducând la răspunsuri imune anormale”, se arată într-un studiu realizat la Center for Ecogenetics and Environmental Health de la University of Washington.

Bacteriile din intestin contribuie la digestia hranei, reglează sistemul imunitar şi joacă un rol esenţial în producerea unor substanţe precum neurotransmiţătorii (inclusiv serotonina), enzimele şi vitaminele (în special K şi complexul de B) şi numeroase molecule care comunică şi influenţează sistemele metabolic şi imun. Se pare că unii dintre aceşti compuşi joacă un rol în reglarea nivelului de stres şi chiar în tipul de temperament: atunci când microbi din intestinul unor şoareci îndrăzneţi şi expansivi au fost transferaţi în intestinul unor şoareci anxioşi şi timizi, aceştia au devenit mai aventuroşi. La fel, bacteriile bune şi rele din microbiom au un mod complex de a comunica cu creierul nostru şi de a ne schimba starea de spirit. Cercetările recente au scos la iveală legături între dieta ce are un efect negativ asupra microbiomului şi depresie, dând chiar avânt unui nou domeniu: psihiatria nutriţională. „În boli precum obezitate, Alzheimer şi cancer s-au remarcat deviaţii severe ale microbiomului intestinal, cu influenţă majoră asupra simptomelor”, spune dr. John Ionescu, director ştiinţific al Clinicii Neukirchen din Germania, care se ocupă de studierea microbiomului încă din 1986, documentată prin publicaţii referitoare la microbiomul uman în bolile alergice şi autoimune. Iar dr. Stoica împărtăşeşte din cazuistica locală: „Până acum, experienţa mea se rezumă la cazuri cu boli digestive, de obezitate, alergii şi intoleranţe alimentare, foarte rar boli autoimune, deşi legătura este puternică. Însă rolul microbiomului este extrem de intens studiat şi în cancer.”

Dar ce anume influenţează sănătatea microbiomului? Cercetătorii sunt de acord că totul începe foarte devreme, încă din primele clipe de viaţă, când bebeluşul intră în contact cu flora vaginală a mamei, în cazul naşterii naturale. „Dacă microbiomul mamei este sănătos, antrenamentul decurge perfect, cu instalarea unei imunităţi robuste. De asemenea, primele şase luni de viaţă sunt esenţiale pentru un microbiom optim – o altă cauză pentru instalarea dezechilibrului este administrarea antibioticelor din primele luni de viaţă, sunt un dezastru pentru flora intestinală a copilului”, spune dr. John Ionescu.

Cu atâtea informaţii copleşitoare despre importanţa echilibrului microbiomului, cum putem şti dacă avem unul sănătos?

Comunitatea microbială se stabilizează până la vârsta de trei ani, dar asta nu înseamnă că nu mai poate fi modificată apoi. Experţii sunt de acord că, în cazul adulţilor, cel mai important factor este alimentaţia. „Studiile arată că hrana zilnică influenţează în timp extrem de scurt (24-48 de ore) structura microbiomului intestinal, modificând proporţia unora din cele 1.000 de specii diferite de bacterii din tractul intestinal. De exemplu, dacă ne hrănim cu mulţi carbohidraţi şi fructe dulci, asta va duce la dezvoltarea preponderentă a ciupercilor în intestin”, explică dr. Ionescu. Însă şi o cură de medicamente, un nivel crescut de stres, sedentarismul şi consumul de alcool pot aduce variaţii negative în populaţia de bacterii – unele se înmulţesc, altele se împuţinează. Care este atunci dieta ideală? Dr. Alina Cernea, nutriţionist specializat în nutriţie funcţională la Centrul NutriHealing (nutrihealing.ro), explică: „Cea bogată în fibre, prebiotice şi probiotice, aşadar consumaţi alimente cât mai apropiate de starea lor naturală, preferabil organice. Recomandările specifice sunt fibrele solubile (banane, rădăcinoase, leguminoase, cartofi dulci, avocado, crucifere) – au rolul de a regla toxinele din intestin şi menţin un nivel optim al glicemiei; fibrele insolubile (măr, coajă de castravete, varză, salată) – necesare pentru hrănirea probioticelor; amidonul rezistent, prezent în cartofi, orez gătit rece, banane verzi; prebioticele care asigură hrana probioticelor (ridichi, morcovi, alimente bogate în inulină precum praz, usturoi, ceapă, cicoare, sparanghel); alimente fermentate, care conţin probiotice, de tipul murăturilor şi băuturilor fermentate (iaurt, kefir, kombucha).” Şi dr. Ionescu subliniază importanţa fibrelor: „Fermentarea lor şi a celulozei din legume şi verdeţuri produce substanţe ce regenerează mucoasa intestinală şi reprezintă o barieră în instalarea bacteriilor patogene. Iar în murături (în saramură) şi în borş avem acid lactic, absolut esenţial. Recomandat este şi iaurtul sănătos, cu bacterii lactice viabile, care produc gustul acru, nu cel pasteurizat, dulce, care nu mai are nici o valoare.” De altfel, toate aceste recomandări se regăsesc în dieta microbiomă, un nou plan alimentar care face furori.

Având în vedere că probioticele au o importanță atât de mare pentru microbiom, sunt suplimentele care le conţin suficiente? Specialiştii au precauţii. „Nu sunt suficiente! Cel puţin 50% dintre aceste suplimente nu conţin bacterii viabile şi, în al doilea rând, nu trec de bariera gastrică întrucât toate bacteriile probiotice sunt distruse în proporţie de 80%”, spune dr. Ionescu, care menţionează că la Clinica Neukirchen se pot produce probiotice customizate, viabile, în capsule rezistente la sucul gastric, pentru a fi eliberate în intestin. Şi dr. Cernea are rezerve în privinţa suplimentării cu probiotice, mai ales fără consultarea medicului. „Nu sunt întotdeauna o soluţie, nu pot asigura o diversitate suficientă de tulpini şi, mai ales, este dificil de apreciat pentru fiecare individ în parte tipul de tulpini deficitar sau excedentar. Iar în cazul pacienţilor cu afecţiuni gastrointestinale este obligatoriu consultul de specialitate.”

Cu atâtea informaţii copleşitoare despre importanţa echilibrului microbiomului, cum putem şti dacă avem unul sănătos? Se pare că nu există valori „normale” ale acestor analize, totul se interpretează în context, de către medic. „Există platforme care permit recoltarea la domiciliu şi trimiterea prin servicii poştale a probelor, însă eu nu recomand un kit pentru acasă, sugerez celor interesaţi să vorbească cu medicul lor”, spune dr. Stoica. Aceste analize nu se procesează în România şi există foarte puţine variante de laboratoare care le recoltează şi le trimit în străinătate. „La Synlab, sunt disponibile analize pentru microbiotă, care pleacă de la un tip de bază şi adaugă microorganisme patogene pentru pacieţtii cu manifestări mai degrabă infecţioase (preţuri între 200 şi 700 Lei), dar şi analize organizate pe tulburări şi sindroame – profil atopic, profil colon permeabil etc. –, mai complexe (preţuri între 500 şi 1.500 Lei)”, detaliază ea.

Citiți și: “Soluții la îndemână pentru un corp armonios”!

Foto: arhiva Harper’s BAZAAR Romania

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here