La ce filme ne uităm de Crăciun? 7 recomandări variate

0
filme craciun

Oricare ar fi sentimentele tale despre religie, capitalism și luminițe, e greu să nu fi acaparat de spiritul Crăciunului. Nu contează dacă ești genul care abia așteaptă să împodobească bradul și să scoată sarmalele din cuptor sau mai degrabă un „Grinch” care se baricadează în casă de frica colindătorilor. Ideea e că cei mai mulți dintre noi se bucură de această perioadă de repaus (întotdeauna binevenită în sezonul rece) și de recompense pentru un an greu de muncă.

Și, dacă tot ai timp de petrecut cu familia, prietenii, jumătatea sau chiar și singur/ă, ai putea profita de ocazie pentru a mai vedea filme. Chiar dacă filmele de Crăciun sunt adesea ridiculizate, ele compun de fapt o categorie vastă în care se regăsesc mai multe genuri, de la animații pentru copii la horror-uri serioase și sângeroase. Încercăm să îți oferim câteva exemple relevante în următoarea listă care, fii fără grijă, nu include Singur acasă.

Cel mai bun film care doar se petrece de Crăciun – Brazil (1985, r. Terry Gilliam)

Există numeroase filme (unele chiar capodopere) a căror acțiune are loc de Crăciun, fără însă ca povestea sau mesajul să aibă prea multă legătură cu spiritul sărbătorii. Ne vin în minte exemple variate precum comedia romantică The Apartment a lui Billy Wilder sau Batman Returns al lui Tim Burton. Însă despre comedii și filme de acțiune vom discuta și în rândurile următoare.

Pentru această categorie mai aparte vă recomandăm Brazil, un film unic din toate punctele de vedere. După ce își făcuse un renume ca artistul vizual excentric al trupei Monty Python, dar și ca un regizor cu o imaginație debordantă (în filme precum Jabberwocky și Time Bandits), Gilliam realizează un science fiction distopic, sumbru, dar cumva plin de umor. Acest amalgam savuros și oximoronic poartă numele de Brazil.

În fapt, filmul are la fel de puțină legătură cu Brazilia precum are cu Crăciunul. Însă povestea orweliană și kafkaiană a protagonistului Sam Lowry (Jonathan Price) începe chiar de sărbători. De-a lungul filmului, Crăciunul reprezintă un fundal colorat care contrastează cu regulile totalitare pe care personajele trebuie să le înfrunte, dar și o metaforă pentru consumerismul excesiv. Alege Brazil dacă vrei să vezi o satiră frenetică, o distopie optzecistă care poate pune degetul pe rană multor probleme ale prezente, dar și dacă vrei să nu îți lași simțul critic copleșit de spiritul sărbătorilor.

Cea mai bună animație de Crăciun – The Nightmare Before Christmas (1993, r. Henry Selick)

Crăciunul ar trebui să fie un eveniment magic pentru cei mici, iar mulți dintre cei mari își amintesc nostalgici despre zilele de sărbătoare petrecute în fața unui televizor unde rulau diverse desene animate. Evident, oferta în această categorie e mare, iar animații festive apar an de an, întrecându-se în evocarea magiei sărbătorilor. Totuși, puține o fac într-un mod atât de original precum The Nightmare Before Christmas.

În egală măsură film de Crăciun și de Halloween, această animație conține multe din amprentele macabre ale lui Tim Burton, deși bine-cunoscutul regizor a avut de data asta doar rolul de producător. The Nightmare Before Christmas marchează debutul în lung-metraj al lui Henry Selick, cel care mult mai târziu avea să-și egaleze acest prim succes prin Coraline (2009).

Revenind însă la Nightmare, este aproape imposibil atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari să nu fie fascinați de calitatea animației stop-cadru, scenografia gotică, cântecele memorabile sau povestea complexă centrată în jurul rivalității dintre cele două sărbători îndrăgite.

Citește și: 7 filme horror care nu te vor lăsa să dormi în noaptea de Halloween

Cel mai bun film de acțiune de Crăciun – Die Hard (1988, r. John McTiernan)

Există filme de Crăciun care vorbesc despre bunătate, magie și împlinirea dorințelor, iar apoi există Die Hard. În materie de filme de acțiune festive este aproape imposibil de egalat, din simplul motiv că este pe drept considerat unul dintre cele mai bune filme de acțiune făcute vreodată.

Noutatea lui Die Hard a constat în faptul că a adus în prim-plan un erou vulnerabil, atât fizic, cât și emoțional. John McClane (Bruce Willis) nu este sub nicio formă perfect, motiv pentru care ne entuziasm și mai mult la fiecare reușită a sa, dar și percepem pericolul în care se află ca fiind unul real. A nu se înțelege neapărat că avem de a face cu un film realist, ci cu doar un protagonist și cu o poveste cu care putem empatiza mai ușor.

Die Hard a marcat începutul carierei lui Bruce Willis ca star de cinema și a însemnat și un boost semnificativ pentru cariera lui Alan Rickman (în rolul antagonistului Alan Hans Gruber). Chiar dacă astăzi ai numeroase opțiuni în materie de filme de acțiuni care se petrec de Crăciun, vizionarea lui Die Hard în pragul sărbătorilor este o tradiție care n-ar trebui stricată (spre deosebire de cea cu Singur acasă).

Cel mai bun horror de Crăciun – Krampus (2015, r. Michael Dougherty)

Poate că vizionare unui horror nu reprezintă tocmai modul ideal de a-ți petrece seara de Crăciun. Totuși, horror-urile festive au o tradiție destul de îndelungată. În 1974 a fost lansat Black Christmas, unul dintre primele filme din catalogate ca slasher. Anul 1984 aduce încă o intrare importantă pentru subgenul slasher, prin Silent Night, Deadly Night, dar și Gremlins, un horror supranatural cu multe elemente comice.

E lesne de remarcat că Gremlins (alături de multe alte filme din anii ’80) a influențat în mod considerabil estetica lui Krampus, filmul pe care îl recomandăm dacă vrei să vezi ceva puțin mai intens de sărbători. Deși folosește și CGI, majoritatea creaturilor prezentate pe ecran sunt realizate cu ajutorul păpușilor și costumelor.

Bazat pe legenda demonului care îl însoțește pe Sfântul Nicolae pentru a pedepsii copiii neascultători, Krampus atinge un echilibru ideal între horror și film de Crăciun. Chiar dacă nu poate fi vizionat chiar și de cei mai mici membri ai familiei, cei mai mari cu siguranță îi vor aprecia efectele vizuale, satira uneori hilară la adresa societății americane, dar și felul în care personajele sunt pedepsite fără prea multe compromisuri pentru poveste.

Cea mai bună comedie de Crăciun – Elf (2003, r. Jon Favreau)

Nu e niciun film pe lista noastră în care umorul să nu joace un rol important. Chiar și cele mai „anti-Crăciun” filme de Crăciun trebuie să recurgă la glumițe pentru a-și face clar mesajul. Totuși, dacă de sărbători vrei să râzi cu toată sinceritatea și poate să îți reîncarci optimismul pentru anul care vine, nu ai o alegere mai bună decât Elf.

Ca premisă, Elf poate părea o comedie enervantă. Buddy (Will Farrell) este un om care a fost crescut la Polul Nord ca un elf al Moșului. Când este destul de mare și află adevărul despre natura sa, își părăsește căminul adoptiv pentru a-și găsi tatăl adevărat (unde altundeva decât) în New York. Evident, comportamentul de adult funcțional îi este complet străin, astfel că nu reușește decât să enerveze și încurce pe toată lumea cu naivitatea sa și entuziasmul său copilăresc.

Geniul caracterizării acestui personaj este că nu ai cum să te lași enervat de el, asta în pofida jocului adesea exagerat al lui Farrell. În majoritatea scenelor pur și simplu funcționează, iar publicul se identifică mai degrabă cu personajul Jovie (Zooey Deschanel) care se îndrăgostește încet-încet de Buddy, fără să înțeleagă exact de ce. Filmul se încheie cu un act 3 destul de spectaculos despre salvarea Crăciunului, credința în Moș și importanța familiei; oricât de clișeice ar fi aceste concepte, ele reprezintă ingrediente cheie care fac din Elf comedia de sărbători perfectă.

Cel mai bun film cu Moș Crăciun – Miracle on 34th Street (1947, r. George Seaton)

De filme cu Moșul nu ducem lipsă și evident că nicio listă cu filme de Crăciun nu ar fi completă fără o poveste audio-vizuală centrată în jurul său. Chiar dacă astăzi toată lumea știe că Santa Claus este doar una dintre cele mai de succes campanii publicitare din istorie (bazată totuși pe tradiția Sfântului Nicolae), ideea unei ființe magice care ne oferă cadouri în noaptea de Ajun nu pare că va fi vreodată detestată cu adevărat nici de cei mai anti-consumeriști dintre noi.

Iar dintre zecile sau sutele de filme cu Moș Crăciun, nu ne putem gândi la vreo recomandare mai bună decât clasicul Miracle on 34th Street. Și remake-ul din 1994 regizat de Les Mayfield e ok, însă considerăm că e ceva cu adevărat magic în escapismul oferit de clasicele filme hollywoodiene filmate în alb-negru (vezi și ultima noastră recomandare).

La baza conflictului din Miracle on 34th Street se află credința în Moș Crăciun. Iar argumentele împotrivă sunt considerabile; nu doar că ne sunt oferite constant dovezi raționale care să infirme posibilitatea ca Kris Kringle (Edmund Gwenn) să fie adevăratul Santa, însă nici acesta nu realizează neapărat vreun miracol (cel mult se folosește de anumite circumstanțe). Și totuși, nu ne îndoim nicio clipă că el ar putea fi altcineva; atât de apropiat este personajul de idealul nostru de Moș Crăciun.

Întreg filmul pare privat de momente spectaculoase și chiar modest din punct de vedere vizual, însă dialogurile sunt convingătoare, umorul nu lipsește, iar îndemnul de a nu alunga vreodată imaginația, fantezia și credința din mințile noastre este unul de care ar trebui să ținem mereu cont, dar mai ales de Crăciun.

Cel mai bun film de Crăciun din toate timpurile – It’s a Wonderful Life (1946, r. Frank Capra)

Care este, de fapt, esența Crăciunului? Nu e un secret pentru nimeni că nașterea lui Iisus Hristos e mai degrabă un pretext de sărbătoare, cel puțin pentru majoritatea laicilor, iar multe din obiceiurile de Crăciun (inclusiv data în care îl sărbătorim) au origini păgâne. În societatea contemporană, ar putea fi vorba despre timp petrecut cu familia și (hai să recunoaștem) cadouri, însă știm prea bine că acestea pot fi în atât motive de relaxare, cât și surse de stres.

Pentru copii poate să fie vorba despre magie, venirea Moșului și alte povești minunate, însă chiar și aceste povești își mai pierd din farmec odată ce creștem. Așadar, care e esența Crăciunului? Nu zic că It’s a Wonderful Life oferă pe tavă un răspuns la această întrebare, însă cred sincer că te poate ajuta să găsești ceea ce cauți în această perioadă.

Capodopera lui Frank Capra este unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată și poate fi văzută și revăzută cam în orice perioadă a anului. Povestea este centrată în jurul lui George Bailey (James Stewart), a cărui sinucidere este împiedicată de îngerul său păzitor, Clarence Odbody (Henry Travers). Pentru a-i schimba sentimentele, îngerul îi prezintă lui George diferite secvențe despre cum ar arăta viața în micul oraș Bedford Falls dacă George nu s-ar fi născut niciodată. Rezultatul este cel puțin emoționant; da, e genul acela de film la care cu greu îți stăpânești lacrimile la final. Dar să revenim puțin la întrebarea noastră…

It’s a Wonderful Life ne învață că viețile noastre contează. Chiar dacă nu suntem mici eroi ai comunităților noaste (precum George), avem toate motivele să ne inspirăm din povestea acestui personaj. Trebuie să înțelegem că lupta pentru a face viața mai bună nu se va termina niciodată, însă nu trebuie să o abandonăm. Nu în ultimul rând, nu trebuie să ne lăsăm copleșiți, ci să ne bucurăm mai degrabă de fiecare reușită și să întâmpinăm fiecare nouă zi și, implicit, fiecare nou an, cu măcar un strop de optimism. Nu știu dacă asta e cu adevărat esența Crăciunului, dar sunt destul de convins că e sănătos pentru psihicul nostru să ne încărcăm cu astfel de gânduri în această perioadă.

Sperăm că ai găsit în lista noastră recomandări variate și destulă inspirație pentru maratonul perfect de filme festive. Iar dacă acestea nu îți vor face sărbătorile mai fericite, măcar nu te vei plictisi cât timp îl aștepți pe Moș Crăciun.

Citește și: 5 filme despre mâncare și gătit pe care ar trebui să le încerci

 

Text: Adrian Șerban

Sursă foto: iStock

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here