Moasa, o profesie veche intr-un sistem modern?

0
113
Foto Miruna Ioani Si Blondele Gandesc

Cum se poate duce o sarcina si naste intr-un sistem de sanatate modern sub supravegherea unei moase, plus ce pasi trebuie facuti ca si Romania sa ajunga acolo, povesteste Miruna Ioani.

„Vrei cezariana?”, m-a intrebat moasa intr-un suflet. „Spune daca vrei si intram in sala acum!” „Nu vreau cezariana, vreau un copil sanatos, nu asta vrea orice mama?” Eram in travaliu de peste zece ore si deja imi dadeam seama ca lucrurile nu sunt cum ar fi trebuit sa fie. „Daca mai putem astepta, as vrea sa mai asteptam”, i-am spus moasei. „Dar nu vreau sa ajung la forceps. Mai bine taiati-ma, faceti-ma franjuri daca vreti, doar sa fie el in siguranta.” El fiind baietelul meu, Tudor Petru, pe care asteptam de ani intregi sa-l primesc in viata mea. S-a hotarat sa vina pe lume pe vremea cand inca locuiam in Anglia impreuna cu sotul meu.

Toata sarcina am petrecut-o acolo, sub atenta urmarire a unei moase cu experienta. Fiindca asa e la englezi, femeile cu sarcini fara risc au sanse mari sa nu vada nici un medic la fata pe toata durata celor noua luni. In schimb, fiecare este monitorizata periodic si indeaproape de catre o moasa. Asa se face ca, pe tot parcursul celor 40 de saptamani, am facut doar doua ecografii, conform recomandarilor. Pentru mine, venind din Romania unde „se poarta” o ecografie pe luna, a fost un fel de soc initial. La care s-a adaugat si presiunea familiei: „Cum, nu te duci la ecograf imediat dupa ce ai facut pipi pe test?” Nu. Am decis sa am incredere intr-un sistem diferit de al nostru, care aduce bebelusi pe lume, de multi ani, in deplina siguranta.

591 de moase calificate lucreaza in sistemul medical din Romania

Cand m-am documentat mai amanuntit, am descoperit si ca nu exista studii care sa demonstreze faptul ca tot ce trece peste trei ecografii nu e daunator pentru fat. Asa ca am avut rabdare pana la ecografia de 12 saptamani, urmata de cea morfofetala, la 20 de saptamani. In rest, m-a supravegheat moasa, care imi lua temperatura la fiecare vizita, imi masura tensiunea arteriala, imi facea un test de urina si asculta bataile inimii copilului. La cea mai mica deviere de la normal sau la primul semn de intrebare, m-ar fi trimis direct la medic. In plus, imi raspundea la orice intrebari legate de greturi, de alimentatie, de vitamine – cam orice imi trecea prin cap. Imi amintesc si acum vizita de 16 saptamani, cand burtica mea era ca dupa un pranz mai satios, parea doar ca sunt un pic balonata. A venit moasa, m-a palpat cu ambele maini, a spus „Aham, copilul e pe partea stanga”, a pus gelul si traductorul special si, doua secunde mai tarziu, se auzea tic-tac, tic-tac! A fost incredibil cum a gasit, fara sa vada, exact locul in care se afla inima bebelusului din burta mea. M-am simtit, la propriu, pe maini bune.

Ce pacat ca femeile din Romania nu se pot bucura de ingrijirea unei moase, m-am gandit de atatea ori. Multa lume nici nu stie daca aceasta meserie mai exista sau crede ca e pentru oamenii de la tara. Realitatea este insa alta: 591 de moase calificate lucreaza in sistemul medical din Romania. Dintre care doar doua sunt active in mediul rural. „Cele mai multe dintre ele lucreaza ca asistente de obstetrica-ginecologie, asta e fisa postului”, spune Irina Popescu, moasa.

De aceea, ele se lupta acum pentru independenta de ordinul asistentilor. Moasele din Romania au facut chiar o petitie online – „Avem nevoie de moase”. Au semnat-o aproape 6.500 de mame pana in prezent. Scopul este acela de a creste presiunea asupra parlamentarilor pentru a aproba proiectul de lege prin care moasele ar avea autonomie si s-ar organiza in propriul lor Colegiu National. Propunerea a fost dezbatuta in aprilie, in Comisia de Sanatate a Senatului, intr-o conferinta cu participare internationala. Una dintre invitate a fost Sandra Morano, medic obstetrica-ginecologie, cercetator si expert international din Italia, care a vorbit despre nasterea vaginala dupa cezariana. Romania e in fruntea altui top rusinos, cel al cezarienelor facute pe banda rulanta, iar prin implicarea unei moase cu multa experienta, care sa colaboreze cu un medic specialist, se poate scadea rata nasterilor in sala de operatie in conditii de siguranta.

Scopul nu este ca moasa sa il inlocuiasca pe medic. Insa il poate completa in mod minunat.

Tot in luna aprilie, moasele de la noi au organizat o conferinta la care au fost invitate multe mame, pentru a explica rolul moasei in perioada sarcinii, in timpul travaliului si dupa nastere. Adevarul este ca Romania e fruntasa in multe topuri rele. Suntem primii la mortalitate infantila, neonatala si materna. Printre ultimii la rata alaptarii si nasterilor vaginale. La conferinta a participat si Lesley Page, presedinta Colegiului Regal al Moaselor din Marea Britanie, care a povestit mamelor felul in care se implica moasa in Anglia intr-o gama foarte variata de servicii: monitorizeaza femeia sanatoasa de varsta fertila, urmareste sarcini cu risc scazut, supravegheaza travaliul si perioada de dupa nastere, atat de importanta pentru ca mama sa poata alapta si sa nu cada prada depresiei. „Contactul piele-pe-piele dupa nastere e crucial, mai ales dupa cezariana”, spune Lesley Page. „Nou-nascutul ar trebui sa petreaca cel putin o ora pe pieptul mamei. Acestea sunt bune practici la ordinea zilei in Marea Britanie.”

Insa, intr-o Romanie care produce oricum prea multi medici pe an, ramane sa vedem daca va fi aprobata legea moaselor. „In sistemul de stat, exista moase in foarte putine spitale: Buzau, Ploiesti, Constanta. Iar in Bucuresti, la privat, o nastere cu moasa costa cu 1.500 lei in plus”, spune Irina Popescu.

Atentie, scopul nu este ca moasa sa il inlocuiasca pe medic. Insa il poate completa in mod minunat. „Eu imi trimit pacientele la colege de-ale mele moase, pentru ca au mai mult timp sa le faca pregatirea prenatala, inclusiv Lamaze”, spune prof. dr. Vlad Tica, seful sectiei clinice Obstetrica-Ginecologie 1 din cadrul Spitalului Judetean Constanta. „Acele paciente sunt mult mai pregatite pentru nasterea pe cale vaginala.”

Ceva asemanator am simtit si eu, in Anglia. Nici nu luasem in considerare varianta unei cezariene. Iar atunci cand lucrurile nu evoluau cum ne-am fi dorit, iar moasa mi-a spus: „Sa nu te sperii, am apasat butonul de urgenta si acum vor intra multi oameni deodata in salon”, recunosc, mi s-a oprit inima cateva secunde. Medicul a venit imediat, s-a uitat peste parametrii mei si parea destul de nehotarat. A intrebat-o pe moasa ce parere are, a ridicat din umeri si a plecat.

„Vrei cezariana? Ca intram in sala acum”, m-a intrebat moasa.

„De unde sa stiu eu ce-i cel mai bine? Tu sa-mi spui!”

Iar cea pentru care eu eram mai mult decat niste parametri pe-o hartie, moasa mea, nu a mai asteptat. A chemat de urgenta un alt medic sa ma vada. Care a si luat o hotarare imediat. Jumatate de ora mai tarziu, se nastea Tudor Petru, un bebelus sanatos, de 3 kilograme 200 sute. Prima care l-a tinut in brate a fost ea, moasa mea cea blanda si buna.

Miruna Ioani este medic si autoarea blogului SiBlondeleGandesc.ro.

Articol aparut in numarul de iunie al revistei Harper’s BAZAAR Romania.

Cititi si: “Noile reguli dupa nastere”!

Foto: Cristina Nichitus Roncea

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here