Dietele pegan și flexitariană, o cale de mijloc plină de beneficii

0
496
diete

Vă puteți imagina un plan de alimentație care să îmbine principiile vegane cu regimul paleo, iubitor de carne? Dar un vegetarian care consumă ocazional carne? Dietele la modă propun exact acest tip de combinații, mai ușor de urmat pe termen lung și cu beneficii dovedite pentru sănătate.

Ce implică o alimentație pegan? Dacă nu sunteți familiară cu acest cuvânt, a venit momentul să îl introduceți în vocabularul de termeni-hibrid, alături de athleisure și glamping, ce descriu uniunea a două curente aparent opuse. În acest caz, paleo și vegan.

Pe de o parte, avem regimul paleo, care include alimente pe care se presupune că le consumau strămoșii noștri vânători-culegători în paleolitic, înainte de trecerea la agricultură – carne bio, peste, ouă, nuci, fructe și legumele fără amidon – și elimina leguminoasele și cerealele. De cealaltă parte, alimentația vegană renunta complet la produsele de origine animală și permite doar fructe, legume, nuci, cereale și semințe.

Deși la prima vedere principiile dietei pegan par contradictorii (fiind un mix între două curente care promovează consumul unor grupe alimentare diferite), ea este îmbrățișată și promovată intens de lideri de opinie din domeniul nutriției. Primul expert care a popularizat această dietă a fost dr. Mark Hayman, specialist în medicină funcțională, care a introdus noua filosofie pe blogul său. Pe scurt, elemente din dieta paleo – cum ar fi eliminarea alimentelor procesate din dietă și introducerea celor naturale – sunt combinate cu cele ale dietei vegane – legume și fructe proaspete din belșug, în mod ideal de proveniență locală”, spune Larisa Petrini, health coach.

Altfel spus, dieta pegan elimina limitările impuse de ambele tabere – paleo și vegan – și promovează o alimentație mai bogată. „Într-adevăr, această combinație este mult mai echilibrată nutrițional, permițând consumul unor cantități mici de carne, dar și al unor mici cantități de cereale fără gluten și al leguminoaselor cu indice glicemic scăzut”, explică dr. Alina Cernea, nutriționist specializat în nutriție funcțională la Centrul NutriHealing (nutrihealing.ro).

Citește și: Noile diete: programe nutriționale care promit suplețe, sănătate și energie

Dar de unde acest interes recent pentru calea de mijloc când vine vorba despre diete? O explicație ar fi că, în ultimii ani, după ce dietele extreme au câștigat tot mai mulți adepți, au apărut diverse studii care pun sub semnul întrebării eficacitatea lor în rândul larg al populației, cel puțin pe termen lung.

Un studiu recent al unei universități din Australia a găsit legături între alimentația paleo și oboseala accentuată, dureri de cap și tulburări de digestie. Iar nutriționiștii avertizează că o dietă care elimină complet carbohidrații și amidonul (din legume precum fasole, mazăre, năut, cartofi), așa cum face cea paleo, crește nivelul cortizolului, ceea ce duce la stări inflamatorii în corp. Bineînțeles, au apărut și îndoieli privind acuratețea informațiilor pe care le putem avea despre ceea ce mâncau strămoșii noștri acum 20.000 de ani…

La rândul ei, alimentația vegană vine cu alte semne de întrebare. Deficiențele de calciu, vitamina B12, fier și acizi grași omega-3 sunt potențiale probleme cu care se confruntă o parte din adepți. Cantitatea mare de sucuri consumată de mulți vegani e o altă problemă: eliminarea fibrelor poate face că fructoza să afecteze ficatul și să crească insulina.

dieta flexitariana

Toate aceste deficiențe dispar în dietă-hibrid pegan, care propune un plan alimentar echilibrat și foarte sănătos. „Se consumă în special fructe cu indice glicemic mic, cum sunt fructele de pădure, legume cu indice glicemic mic și multe frunze verzi. Proporția lor este de aproximativ 75% din dietă. Sunt permise cantități foarte mici de cereale fără gluten – quinoa, orez brun sau sălbatic, ovăz fără gluten –, precum și leguminoase ușor digerabile, de tipul lintei. Consumul de grăsimi sănătoase se axează pe un aport adecvat de omega-3 și include avocado, nuci, semințe, ulei de cocoș, chiar și mici cantități de grăsimi de origine animală, provenite din pește și de la animale crescute în ferme tradiționale. Procentul de grăsimi în dietă pegan atinge 10%”, detaliază dr. Cernea. De reținut: dieta pegană nu include lactate, cu excepția produselor din lapte de capră sau oaie, consumate ocazional.

Citește și: Câte proteine trebuie să mâncăm zilnic și din ce surse

Pe aceleași principii de echilibru se bazează și dieta flexitariană. Denumirea este suficient de descriptivă. „Flexitarianul este vegetarianul flexibil, care include din când în când proteine animale în alimentație”, rezumă Larisa Petrini.

Cercetările au arătat că dieta oferă reale beneficii, în special legate de scăderea în greutate, precum sănătatea cardiovasculară. În plus, acest tip de alimentație este considerat un promotor al longevității”, spune dr. Cernea. Și în acest regim de viață, produsele animale dobândesc o proporție redusă, similară unui condiment.

În ultimele decenii, au fost promovate diete extreme, limitative din punct de vedere nutrițional șiîn același timp, costisitoare, iar oamenii s-au convins de nesustenabilitatea lor”, spune dr. Cernea.

Așadar, nutriționiștii sunt în consens: este evident că, pentru persoanele care nu au probleme de sănătate, dietele de rit nou sunt mai incluzive și au reale beneficii. Iar pentru cei obișnuiți cu un consum regulat de carne și proteine animale, noile diete par mai prietenoase și mai accesibile decât atât de restrictivele planuri alimentare vegane.

Aceste variante au apărut că o consecință firească a faptului că, în ultimele decenii, au fost promovate diete extreme, limitative din punct de vedere nutrițional și, în același timp, costisitoare. Oamenii s-au convins de nesustenabilitatea lor, trecând prin toate variantele posibile – de exemplu, de la o dietă raw-vegană la una paleo – și realizând că nici una dintre acestea nu este cu adevărat adecvată pe termen mediu și lung”, este de părere dr. Cernea.

Însă, dincolo de noii termeni sexy introduși în vocabularul urban, apare întrebarea legitimă dacă aceste planuri alimentare nu sunt cumva just a fancy new name pentru lipsitul de strălucire, dar old-school, stil de viață sănătos? E vorba mai mult de o nouă eticheta decât despre noi principii?

Din punctul meu de vedere, da”, spune Larisa Petrini. „Există deja o foarte mare confuzie legată de felul în care ar trebui să ne alimentăm corespunzător. Așa că mie îmi place să le numesc dietele bunului-simț.”

Dr. Cernea se situează de aceeași parte a baricadei: „Sunt de părere că aceste diete, care au la baza un stil de alimentație sănătos, nu reprezintă cu adevărat ceva nou, ele au fost urmate pe parcursul mileniilor de cele mai multe dintre culturi și popoare”.

Desigur, chiar dacă sub eticheta de „inovator” se ascund principii vechi, de bun-simț, asta nu le știrbește cu nimic eficiența și, mai ales, adecvarea. Poate că uneori, la fel că în modă, avem nevoie să redescoperim câteva elemente clasice, reinterpretate int-o manieră actuală.

 

 

 

articol preluat din revista Harper’s Bazaar, nr aprilie 2018
autor: Anda Brîndușă
sursă foto: arhivă Harper’s BAZAAR România

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here