Noua cale de mijloc in diete

0
266
noua cale de mijloc in diete

Va puteti imagina un plan de alimentatie care sa imbine principiile vegane cu regimul paleo, iubitor de carne? Dar un vegetarian care consuma ocazional carne? Dietele la moda propun exact acest tip de combinatii, mai usor de urmat pe termen lung si cu beneficii dovedite pentru sanatate.

Ce implica o alimentatie pegan? Daca nu sunteti familiara cu acest cuvant, a venit momentul sa il introduceti in vocabularul de termeni-hibrid, alaturi de athleisure si glamping, ce descriu uniunea a doua curente aparent opuse. In acest caz, paleo si vegan. Pe de o parte, avem regimul paleo, care include alimente pe care se presupune ca le consumau stramosii nostri vanatori-culegatori in paleolitic, inainte de trecerea la agricultura – carne bio, peste, oua, nuci, fructe si legumele fara amidon – si elimina leguminoasele si cerealele. De cealalta parte, alimentatia vegana renunta complet la produsele de origine animala si permite doar fructe, legume, nuci, cereale si seminte. „Desi la prima vedere principiile dietei pegan par contradictorii (fiind un mix intre doua curente care promoveaza consumul unor grupe alimentare diferite), ea este imbratisata si promovata intens de lideri de opinie din domeniul nutritiei. Primul expert care a popularizat aceasta dieta a fost dr. Mark Hayman, specialist in medicina functionala, care a introdus noua filosofie pe blogul sau. Pe scurt, elemente din dieta paleo – cum ar fi eliminarea alimentelor procesate din dieta si introducerea celor naturale – sunt combinate cu cele ale dietei vegane – legume si fructe proaspete din belsug, in mod ideal de provenienta locala”, spune Larisa Petrini, health coach. Altfel spus, dieta pegan elimina limitarile impuse de ambele tabere – paleo si vegan – si promoveaza o alimentatie mai bogata. „Intr-adevar, aceasta combinatie este mult mai echilibrata nutritional, permitand consumul unor cantitati mici de carne, dar si al unor mici cantitati de cereale fara gluten si al leguminoaselor cu indice glicemic scazut”, explica dr. Alina Cernea, nutritionist specializat in nutritie functionala la Centrul NutriHealing (nutrihealing.ro).

Dar de unde acest interes recent pentru calea de mijloc cand vine vorba despre diete? O explicatie ar fi ca, in ultimii ani, dupa ce dietele extreme au castigat tot mai multi adepti, au aparut diverse studii care pun sub semnul intrebarii eficacitatea lor in randul larg al populatiei, cel putin pe termen lung. Un studiu recent al unei universitati din Australia a gasit legaturi intre alimentatia paleo si oboseala accentuata, dureri de cap si tulburari de digestie. Iar nutritionistii avertizeaza ca o dieta care elimina complet carbohidratii si amidonul (din legume precum fasole, mazare, naut, cartofi), asa cum face cea paleo, creste nivelul cortizolului, ceea ce duce la stari inflamatorii in corp. Bineinteles, au aparut si indoieli privind acuratetea informatiilor pe care le putem avea despre ceea ce mancau stramosii nostri acum 20.000 de ani … La randul ei, alimentatia vegana vine cu alte semne de intrebare. Deficientele de calciu, vitamina B12, fier si acizi grasi omega-3 sunt potentiale probleme cu care se confrunta o parte din adepti. Cantitatea mare de sucuri consumata de multi vegani e o alta problema: eliminarea fibrelor poate face ca fructoza sa afecteze ficatul si sa creasca insulina. Toate aceste deficiente dispar in dieta-hibrid pegan, care propune un plan alimentar echilibrat si foarte sanatos. „Se consuma in special fructe cu indice glicemic mic, cum sunt fructele de padure, legume cu indice glicemic mic si multe frunze verzi. Proportia lor este de aproximativ 75% din dieta. Sunt permise cantitati foarte mici de cereale fara gluten – quinoa, orez brun sau salbatic, ovaz fara gluten –, precum si leguminoase usor digerabile, de tipul lintei. Consumul de grasimi sanatoase se axeaza pe un aport adecvat de omega-3 si include avocado, nuci, seminte, ulei de cocos, chiar si mici cantitati de grasimi de origine animala, provenite din peste si de la animale crescute in ferme traditionale. Procentul de grasimi in dieta pegan atinge 10%”, detaliaza dr. Cernea. De retinut: dieta pegana nu include lactate, cu exceptia produselor din lapte de capra sau oaie, consumate ocazional.

Pe aceleasi principii de echilibru se bazeaza si dieta flexitariana. Denumirea este suficient de descriptiva. „Flexitarianul este vegetarianul flexibil, care include din cand in cand proteine animale in alimentatie”, rezuma Larisa Petrini. „Cercetarile au aratat ca dieta ofera reale beneficii, in special legate de scaderea in greutate, precum sanatatea cardiovasculara. In plus, acest tip de alimentatie este considerat un promotor al longevitatii”, spune dr. Cernea. Si in acest regim de viata, produsele animale dobandesc o proportie redusa, similara unui condiment.

„In ultimele decenii, au fost promovate diete extreme, limitative din punct de vedere nutritional si, in acelasi timp, costisitoare, iar oamenii s-au convins de nesustenabilitatea lor”, spune dr. Cernea.

Asadar, nutritionistii sunt in consens: este evident ca, pentru persoanele care nu au probleme de sanatate, dietele de rit nou sunt mai incluzive si au reale beneficii. Iar pentru cei obisnuiti cu un consum regulat de carne si proteine animale, noile diete par mai prietenoase si mai accesibile decat atat de restrictivele planuri alimentare vegane. „Aceste variante au aparut ca o consecinta fireasca a faptului ca, in ultimele decenii, au fost promovate diete extreme, limitative din punct de vedere nutritional si, in acelasi timp, costisitoare. Oamenii s-au convins de nesustenabilitatea lor, trecand prin toate variantele posibile – de exemplu, de la o dieta raw-vegana la una paleo – si realizand ca nici una dintre acestea nu este cu adevarat adecvata pe termen mediu si lung”, este de parere dr. Cernea.

Insa, dincolo de noii termeni sexy introdusi in vocabularul urban, apare intrebarea legitima daca aceste planuri alimentare nu sunt cumva just a fancy new name pentru lipsitul de stralucire, dar old-school, stil de viata sanatos? E vorba mai mult de o noua eticheta decat despre noi principii? „Din punctul meu de vedere, da”, spune Larisa Petrini. „Exista deja o foarte mare confuzie legata de felul in care ar trebui sa ne alimentam corespunzator. Asa ca mie imi place sa le numesc dietele bunului-simt.” Dr. Cernea se situeaza de aceeasi parte a baricadei: „Sunt de parere ca aceste diete, care au la baza un stil de alimentatie sanatos, nu reprezinta cu adevarat ceva nou, ele au fost urmate pe parcursul mileniilor de cele mai multe dintre culturi si popoare”. Desigur, chiar daca sub eticheta de „inovator” se ascund principii vechi, de bun-simt, asta nu le stirbeste cu nimic eficienta si, mai ales, adecvarea. Poate ca uneori, la fel ca in moda, avem nevoie sa redescoperim cateva elemente clasice, reinterpretate int-o maniera actuala.

Articol aparut in numarul de aprilie al revistei Harper’s BAZAAR Romania.

Cititi si: “Noile diete: programe nutritionale care promit suplete, sanatate si energie”!

Foto: arhiva Harper’s BAZAAR Romania

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here