Tema momentului: sustenabilitatea în modă

0
sustenabilitate in moda

Cum se împacă pasiunea pentru modă cu grija față de mediu?

În mâinile unor designeri ca Stella McCartney, Andreas Kronthaler (pentru Vivienne Westwood) şi Marine Serre, sustenabilitatea este şic. Colecțiile lor pentru primăvară 2020 reprezintă cea mai bună dovadă că responsabilitatea nu exclude eleganța sau dezirabilitatea.

O deschizătoare de drumuri în domeniu (în 2008 lansa deja piese din bumbac organic), McCartney a prezentat cea mai conscious colecție a ei de până acum, realizată în proporţie de 75% din materiale cu impact zero asupra mediului, precum Econyl şi plastic reciclat.

La Vivienne Westwood (care ani de-a rândul a purtat un tricou inscripționat cu „Buy less!”), Andreas Kronthaler a folosit doar stocuri de materiale nefolosite din atelier, fără să vopsească vreunul dintre ele, ci schimbându-le nuanța doar prin spălare sau alte tratamente mai puțin poluante.

Iar Marine Serre, parte din noul val de designeri care vin cu o viziune forward-thinking asupra luxului, a tras un semnal de alarmă privind schimbările climatice şi necesitatea „de a găsi noi moduri de a trăi, de a mânca, de a ne deplasa, de a ne îmbrăca”. Un mesaj susținut printr-o colecție realizată pe jumătate din materiale upcycled, iar cealaltă jumătate din materiale locale, franțuzeşti.

Câțiva termeni de bază din vocabularul (și dulapul) 2020+

sustenabilitate in moda

BUMBACUL RECICLAT

Nici nu ne-a intrat bine bumbacul organic în reflex, că ni se propune alternativa și mai sustenabilă. Bumbacul reciclat sau upcycled are avantajul unui consum redus de apă și energie pentru producerea lui și, în plus, ține hainele din bumbac industrial departe de gropile de gunoi.

rPET

Probabil știți deja că, pe cât de versatil și non-șifonabil e poliesterul, pe atât de rău face planetei, prin microfi brele de plastic care ajung în apă și, inevitabil, în oceane, odată cu fi ecare spălare. Obținut din sticle și recipiente de plastic și poliester la mâna a doua, rPET, sau poliesterul reciclat, e deja folosit de mulți producători de articole sportive, costume de baie și produse outdoor. Și nu e nevoie să înșirăm avantajele pentru mediu.

GOTS (Global Organic Textile Standard)

Numai produsele textile care conțin un minimum de 70% de fibre organice primesc certifi carea GOTS. Dacă scrie asta pe etichetă, înseamnă că în procesul de producere a bumbacului organic nu s-au folosit fertilizanți sau pesticide.

OEKO-TEX

Un standard care garantează că hainele nu conțin chimicale care să intre în contact cu pielea. Din păcate, asta nu exclude folosirea de chimicale în procesul de producție.

BAMBUS

Îl puteți pune pe listă și tăia cam în același timp. Deși în ultimii ani a fost promovat ca alternativa-minune, s-a dovedit că nu poate fi recomandat fără un asterisc. Materialul moale din bambus (care în 95% din cazuri e o viscoză) este adeseori obținut prin aceleași metode ca materialele sintetice obișnuite, adică cu chimicale nocive oamenilor care lucrează cu ele și mediului. De asemenea, odată cu creșterea popularității bambusului, păduri întregi sunt defrișate pentru a face loc unor monoculturi.

LYOCELL

La origini, vorbim tot despre o fibră din celuloză. Deținut de o companie din Austria, acest material de care veți auzi din ce în ce mai des este produs sub numele comercial Tencel. Fibrele sunt biodegradabile și compostabile, iar procesul de obținere, spre deosebire de cel al viscozei, nu necesită folosirea de chimicale toxice. De trecut pe lista de materiale prietenoase cu mediul, alături de cânepă și in.

PIÑATEX

Cine ar fi crezut că s-ar putea face piele din ananas sau ciuperci, dar iată că acolo suntem. Obținut de dr. Carmen Hijosa, Piñatex este deopotrivă surprinzător și dătător de speranță. Fibrele sunt extrase exclusiv din frunzele de ananas care de obicei sunt arse sau aruncate, iar materialul rezultat este extrem de asemănător cu pielea. Doar că nu lasă în urmă zeci de metale grele și substanțe toxice, care fac rău mediului, animalelor și oamenilor implicați în obținerea lui.

ECONYL

Se estimează că până la 40% din plasticul oceanic e nylon. De aceea e salutar că firma italiană Aquafi l folosește deșeuri sintetice, precum plasticul industrial, și deșeuri oceanice, precum plase de pescuit, pe care le reciclează într-un fir ce păstrează toate calitățile nylonului. În proces, consumă mai puțină apă și energie decât cere obținerea nylonului și nu elimină protoxid de azot, un gaz mult mai nociv decât dioxidul de carbon.

SYMPATEX

Dezvoltat de o companie germană, este alternativa eco-friendly la materiale tehnice precum Gore-Tex. Asigură respirabilitate și e 100% impermeabil.

PEACE SILK

E o mătase mai puțin fină, dar obținută printr-o metodă considerată non-violentă, ce îi permite viermelui să ajungă la maturitate, deci să zboare din coconul în care muncește aproape toată viața. Procesul durează 2-4 săptămâni și nu implică folosirea de chimicale, dar e în continuare discutabil cât de prietenos e, de fapt, cu viermii de mătase.

 

 

Articol preluat din numărul de ianuarie-februarie 2020 al revistei Harper’s Bazaar, care poate fi citit integral în versiune electronică via Magzter.

Sursă foto: iStock

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here