Turism viticol în Transilvania

Savurează și tu un strop din cultura Văii Târnavelor făcând turism viticol. Un vin savuros, o experiență de neuitat. Jidvei pune Transilvania pe harta turismului viticol european, în compania celor mai renumite ținuturi cu o tradiție milenară în  producerea  vinului de calitate.

0
turism viticol
Castelul Bethlen-Haller (Foto: Jidvei)

Amatori ai turismului local, oarecum forțați de împrejurările epidemiologice, descoperim incredibile părți ale culturii și tradițiilor zonale. Cu timpul, se pare că am uitat să aruncăm privirea în propria curte, să ne bucurăm de ce avem în jur, fară a face comparații, fără a fi sceptici. Încearcă să faci turism viticol. Comorile, de cele mai multe ori, se află lângă noi, doar trebuie descoperite și prețuite. 

Luna trecută căutam oferte pentru o scurtă vacanță, așa că invitația celor de la Jidvei a căzut mănușă, răscolindu-mi multe amintiri care erau undeva ascunse. Știam de Jidvei din copilărie, nu doar de vin, ci și de micuța localitate dintre Blaj, Târnăveni și Bazna, de la confluența județelor Alba, Mureș și Sibiu (o localitate eminamente viticolă, pe care se pare că a localizat-o chiar și Herodot în scrierile sale, fiind fascinat de licoarea obținută de geto-daci în Văile Târnavelor, între secolele al  V-lea – I î.H.). Fusesem în podgorii în fiecare sfârșit de vară, în perioada în care unchiul meu locuia în Târnăveni, și împreună cu tata se minunau de vița-de-vie care se întindea pe sute de hectare. Eram copil, nu înțelegeam foarte multe, mă bucuram însă de soarele blând, aerul curat, oamenii calzi, colinele sculpturale și vântul care îmi zbura părul în toate direcțiile. Zeama dulce a strugurilor cu care îmi mânjeam fața din pricina nerăbdării cu care înfulecam toți ciorchinii care-mi ajungeau în dreptul mâinilor o simt și acum. Alergam pe cărări bătute de sute de agricultori și încurcam pe toată lumea. Eram apostrofată cu blândețe și rugată să respect munca și dedicarea oamenilor de acolo. Pe atunci, turismul viticol era doar o legendă exemplificată prin documentele de specialitate cu ținuturi din Franța sau Italia. Nimeni nu bănuia că se va întâmpla și la noi, vreodată, așa ceva, că vom ajunge să facem turism viticol. Acest tip de activitate era privită ca un obicei burghez, iar experiențele occidentale nu-și aveau locul. Doar cei de viță nobilă din Vestul Europei păreau să aibă privilegiul unor astfel de vacanțe. Unchiul îmi povestea cum un anume prinț și-a petrecut vacanța într-un conac dintr-o podgorie din Toscana. Îmi părea fascinant și ireal în același timp. Speram să pot face și eu turism viticol.

Citește și: Vinul românesc renaște

Și iată-mă acum, la peste 30 de ani distanță, șerpuind cu mașina prin Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Un drum minunat. Îmi venea să opresc din kilometru în kilometru pentru a face fotografii.  Câmpurile muncite mi-au dat o stare nesperată de optimism, iar lungul drum presărat cu sate cochete mi-a stârnit admirația. Parcurgerea lui, în sine, m-a întors în timp, într-o Românie boemă, frumoasă și poetică.

Atmosferă din Valea Târnavelor (Foto: Bogdan Popescu)
Castelul Bethlen-Haller (Foto: Jidvei)

Sunt o visătoare, iar gândul că merg la castel mă îmbujora. Urma să iau cina la Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Renumitul edificiu a fost ridicat între anii 1615 și 1624 în stil renascentist, de către Miklos Bethlen, Cancelarul Transilvaniei, iar de-a lungul timpului a trecut prin numeroase transformări: construcția actualei clădiri a fost finalizată în anul 1624, iar între 1769 și 1773, castelul a fost reamenajat în stil baroc. În perioada în care a aparținut familiei Haller, a fost realizată construcția frontispiciului castelului, care până atunci avea doar cele patru turnuri. În prezent, castelul păstrează atât principalele elemente arhitecturale renascentiste, cât şi o parte dintre cele baroce. După anul 1989, castelul a fost revendicat și retrocedat familiei Haller, de la care a fost achiziționat de familia Necşulescu, deținătoarea brandului Jidvei. Care, așa cum în anii ’90 a salvat podgoria, la fel, printr-un amplu proces de restaurare a castelului, a redat  Văii Târnavelor un monument remarcabil de arhitectură și istorie. Astfel, s-a urmărit îndepărtarea intervențiilor anterioare (din perioada comunistă, când castelul a devenit secție de șampanizare a IAS Jidvei) și evidențierea arhitecturii și simplității originale a spațiilor. Castelul a fost readus la lumină, devenind un simbol pentru Jidvei și al Transilvaniei. Interiorul a fost amenajat cu spații expoziționale și de cazare, astfel încât să-i poată primi și pe cei mai pretențioși turiști, iar vizita la Cramele Jidvei să fie o experiență de neuitat. O vacanță aici devine astfel o inițiere în arta vinului, a nobleții și a eleganței, cu oportunitatea de a descoperi patrimoniului cultural, etnologic, gastronomic și istoric de pe Valea Târnavelor.

WEEKEND LA CASTEL – TURISM VITICOL

Pe parcursul „Weekendului la Castel”, care include două nopţi de cazare (vineri și sâmbătă), vă veți bucura de cele mai savuroase preparate culinare și de produse tradiționale proaspete (mic dejun – sâmbătă și duminică, prânz – sâmbătă și cină – vineri și sâmbătă). Specialiștii Jidvei vă vor însoți într-o călătorie fascinantă în lumea vinului. Vineri seara veți putea degusta patru vinuri, iar cina de sâmbătă seara va fi deschisă de o degustare a celor mai bune șapte vinuri Jidvei. Pachetul cuprinde vizite la cramele Jidvei și Tăuni, plimbări în vie și activități de recreere, precum vizită în ferma castelului, echitație în manej și tir cu arcul.

VIN CU AMINTIRI DE LA CASTEL – pentru a păstra puțin din farmecul locului, la plecare veți primi cadou o sticlă cu vin. Mai multe informații găsiți pe www.jidvei.ro.

Ajunsă la castel, pe culmea unui deal din Cetatea de Baltă, mică localitate lângă Blaj, am fost foarte surprinsă de acuratețea cu care fusese renovat și cum, impozant, trona deasupra satului alături de mica biserică a domeniului. Redevenise centrul de interes al localității, în lumini care atrăgeau privirile și de la mari distanțe.

turism viticol
Biserica „Sfânta Maria”, aparținând confesiunii romano-catolice (Foto: Bogdan Popescu)
Curtea castelului Bethlen-Haller, cu terasa interioară din sticlă (Foto: Bogdan Popescu)
turism viticol
Spațiile de cazare din curtea interioară (Foto: Bogdan Popescu
Castelul Bethlen-Haller (Foto: Bogdan Popescu)

Dar pentru că drumul a fost lung, primul popas l-am făcut în zona de luat masa – o terasă spațioasă, delimitată de panouri mari de sticlă care rămân ridicate atunci când timpul este frumos și sunt coborâte pentru a proteja spațiul atunci când vremea nu este prielnică. Aerul curat a fost un laitmotiv al excursiei, iar cina am luat-o acolo, în acorduri muzicale discrete, specifice Văii Târnavelor. Salata de conopidă cu maioneză și usturoi mi-a amintit iar de copilărie. Doar în această zonă o mâncasem astfel preparată. Gustul, mirosul și textura ei săpau iarăși printre amintiri și mă vedeam alergând din nou pe dealuri în bătaia vântului. Experiența culinară mă lasă purtată spre visare și în ziua următoare: supa-cremă de hribi, o supă tradițională a zonei, dar modul în care a fost preparată aici mi-a stimulat toate simțurile. Devenise un preparat culinar rafinat cu brânză franțuzească și crustă de cașcaval. Un produs cu tentă nobilă care se potrivea perfect cu felul principal compus din pește în unt și vin.

Citește și: În al nouălea cer: o odisee în Ecuador

Degustarea vinului sub îndrumarea unui somelier sau enolog – un spectacol, o experiență care nu poate fi ratată și pe care se bazează orice weekend sau vizită la Castelul Bethlen-Haller. Pe lângă educarea gustului, contribuie activ la dezvoltarea culturală a celui care are parte de acest privilegiu. Pentru a ști să distingi rafinamentul și savoarea unui vin bun, buchetul trebuie să aibă caracteristici clare pe care doar specialiștii te pot face să le înțelegi, apreciezi și duce mai departe. Măcar o dată în viață e important să-ți satisfaci acest capriciu, iar specialiștii Jidvei sunt pregătiți să-ți ofere toate informațiile pentru a avea senzații experiențiale inedite. Un vin bun nu se bea, se savurează pentru a-i aprecia adevărata valoare.

 

Interioare somptuoase

turism viticol
Salonul de primire (Foto: Bogdan Popescu)
Cartea de însemnări a castelului (Foto: Jidvei)

Contactul cu interiorul castelului a fost fascinant. Planul în stil renascentist, detaliile baroce, accentele decorative medievale m-au făcut să pătrund într-o poveste imaginară cu prinți și familii nobiliare care au dăinuit atemporal și care și-au lăsat aluziv amprenta.

Dormitor matrimonial din interiorul Castelului Bethlen-Haller (Foto: Jidvei)
turism viticol
Mobilier sculptural din perioada interbelică (Foto: Jidvei)
Scară elicoidală din turnul castelului (Foto: Jidvei)

Deși pentru renovarea castelului s-au folosit materiale moderne, acestea contribuie la înfrumusețarea lui într-o abordare actuală, dându-i un aer proaspăt, dar care amintește de trecutul său cu valoare istorică. Mobilierul sculptural în stil clasic cu accente interbelice alături de cel cu accente ludice, împrumutate din folclorul zonei, coexistă pentru a romanța interioarele cu tavane înalte și decoruri baroce. Candelabrele sau sfeșnicele bogat ornamentate dau căldură stilistică încăperilor, alături de micile decorațiuni minuțios lucrate ce te trimit, din loc în loc, la anvergura unui spațiu muzeal. Cromatica restrânsă și contrastantă creează o aparentă monocromie, izolată în anumite colțuri, conturând o atmosferă de epocă. Portretele pictate în ulei pe pânză întregesc și ele această trimitere în stilistica academică. Elementele cu conotație religioasă sunt foarte bine integrate, simțindu-le prezența discretă, chiar naturală într-un astfel de context. Ușile monumentale lasă să se vadă patina timpului, alături de scările din piatră sau lemn masiv. Parchetul clasic montat în jocuri dinamice, dar din registrul riguros al geometriei clasice, denotă eleganță și rafinament. Fiecărui detaliu îi este dată importanța cuvenită pentru a te transpune într-o lume ce părea apusă, dar care, scoasă la lumină, devine foarte actuală în designul de interior, fără a lăsa impresia unui spațiu rece și neadecvat pentru locuit. Câteva nopți petrecute într-un astfel de decor nu pot fi decât idilice, menite să-ți schimbe perceptia despre ideea de vacanță perfectă.

În plină acțiune

Cu o suprafață totală de peste 2.500 de hectare de viță-de-vie, Jidvei deține cea mai mare plantație viticolă cu proprietar unic din România și Europa. Plantațiile se întind cât vezi cu ochii pe vârful colinelor în terase cu fața îndreptată spre soare sau pe platouri imense. La finalul lunii august, strugurii încep să prindă culoare și oferă un spectacol vizual care impresionează până și pe cei care nu sunt familiarizați cu domeniul. Recoltarea lor, mecanizată sau efectuată manual atât pentru vinurile liniștite premium și super-premium, albe sau roze, cât și pentru vinurile spumante, strânge în jurul ei sute de oameni ca într-un furnicar. Doar traversând zona ești amețit de amploarea lucrărilor.

Plantație de viță-de-vie, la primele ore ale dimineții (Foto: Jidvei)
Crama Tăuni (Foto: Jidvei)
turism viticol
Recoltare mecanizată (Foto: Jidvei)
Linia tehnologizată de îmbuteliere (Foto: Jidvei)

Jidvei exploatează renumite soiuri de viță-de-vie, multe dintre ele provenite din propria școală de viță. Aceasta reprezintă prima școală privată din România de viță-de-vie, cu cea mai mare capacitate de vițe altoite anual (5 milioane) din soiuri atât autohtone, cât și internaționale, destinate producerii vinurilor de înaltă calitate. Astfel, Jidvei folosește material săditor provenit în mare parte din plantațiile proprii furnizoare de muguri altoi și coarde portaltoi certificate biologic. Acest lucru se traduce prin: autenticitate – proveniență din soiuri și clone destinate înmulțirii; sănătate – un butaș fără virusuri și microplasme transmisibile; calitate – alinierea la normele tehnice stabilite. Se pare că aceasta este cheia realizării unor plantații longevive, cu influențe pozitive asupra calității și cantității producției.

turism viticol

În plantații se regăsesc diverse soiuri selectate: Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească Albă, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Pinot Gris, Pinot Noir, Rhein Riesling, Sauvignon Blanc, Syrah, Traminer, Traminer Roz, transpuse în colecții de vin precum: Castel, Eiswein Jidvei, Mărgăritar, Mysterium, Nec Plus Ultra, Owner’s Choice, Spumant Jidvei, Tezaur, Vinars Jidvei. Ajunsă la Crama Tăuni, aflată în mijlocul plantațiilor de viță-de-vie, am înțeles cu adevărat ce înseamnă tehnologizarea și cât este de importantă în procesul de îngrijire a plantațiilor și producere a vinului. Pe ecranul unui telefon mobil mi-a fost arătată starea vițelor din plantație, și nu doar la modul general, ci foarte în detaliu. 25 de ciorchini sunt afectați, localizați perfect, problemă depistată în urmă cu trei zile, în evoluție, situație ținută sub observație, este doar un exemplu care mi-a rămas în minte.

Până nu pătrunzi într-o cramă nu poți întelege cu exactitate cum strugurii se transformă cu adevărat în vin. E copleșitor cum tehnologia modernă implementată la Jidvei contribuie la obținerea savurosului vin respectând rețetele tradiționale în cramele: Tăuni, Jidvei, Blaj și Bălcaciu. Utilaje imense separă boabele de pe ciorchini, le zdrobesc și mustul este pus în rezervoare cu dimensiuni colosale pentru procesul de vinificare în control perfect al temperaturii și nivelului de fermentație. Oenologi cu experiență testează în mod repetat produsul pentru obținerea gustului perfect.

Premiile obținute de-a lungul anilor la concursurile internaționale de specialitate certifică deplina calitate și rafinamentul produselor Jidvei.

În 1958, vinurile de la Jidvei primesc primele aprecieri la nivel internațional.Vinurile din soiurile Traminer Roz, Fetească Regală și Sauvignon Blanc sunt distinse cu medalii de aur la Concursul Internațional de la Ljubliana. (Foto: Jidvei)

vinuri jidvei turism viticol

Facebook Comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here