Un mod util de a-ți petrece timpul online

0

Cum să faci bine între o discuție pe social media și o sesiune de shopping

Text de Ramona Barbu

Viața noastră se petrece online. Ne începem ziua deschizând aplicațiile de social media, dăm scroll, vedem o rochie care ne place, ajungem în magazinul online, o adăugam în lista de dorințe, deschidem aplicația de muzică, conectăm telefonul la espressor, deschidem laptopul și ziua continuă la fel. Însă timpul petrecut online poate să însemne mai mult de atât.

Circulă în mediul online nenumărate petiții și, cel mai probabil, nu o singură dată te-au rugat prietenii să le semnezi. Și le-ai semnat. Fiecare dintre noi a făcut asta fie din convingerea că prietena care ne-a trimis petiția are cele mai bune intenții, fie pentru că pur și simplu rezonam cu respectiva cauză. Suntem convinși că a existat întotdeauna un sâmbure de îndoaială cu privire la acea semnătura. Chiar poate face valuri o simplă picătura în ceea ce pare, de cele mai multe ori, un ocean?

Ei bine, da. Sau cel puțin în unele cazuri. Mai specific, în acelea în care petiția este parte dintr-o Inițiativă Cetățenească Europeană (European Citizens Initiative), o modalitate prin care ne putem implica în procesul de elaborare a politicilor UE, solicitând Comisiei Europene să propuna noi acte legislative. Dacă o initiațivă obține 1 milion de semnături, Comisia decide ce măsuri să adopte. Sigur, există câțiva pați de urmat, însă fiecare dintre noi poate înregistra o inițiativă și poate schimba vizibil lumea în care trăim.

Este și cazul Ogăi Kikou și al partenerilor ei care în 2018 depuneau o inițiativă revoluționara – End The Cage Age (Să punem capăt erei cuștii), cu scopul de a pune capăt creșterii animalelor în cuști. Un an mai târziu, inițiativa strângea peste 1,6 milioane de semnături la nivel european și intra în atenția Comisiei Europene pentru ca anul acesta Comisia să se angajeze să propună o revizuire a legislației privind bunăstarea animalelor și să interzică utilizarea sistemelor de cuști pentru animale.

Succesul inițiativei „End The Cage Age” poate fi foarte motivant pentru oricine dorește să lupte pentru o cauză în care crede. Olga Kikou, una dintre inițiatoarele inițiativei End the Cage Age, ne-a spus care a fost motivația ei.

„Inițiativa cetățenească europeană le oferă cetățenilor un instrument incredibil de democrație participativă, care asigură faptul că vocile noastre sunt auzite la cele mai înalte niveluri ale sistemului politic european. Este o reflectare a angajamentului UE de a-și servi cetățenii și ar trebui abordată în acest mod de către instituțiile UE. În cazul ECI End The Cage Age, este evident că oamenii doresc și se așteaptă la schimbare, dar au nevoie de o îndrumare și de o cauză tangibilă pe care să o susțină, mai ales într-o lume care poate părea copleșitoare și în care nu știm întotdeauna de unde să începem. Am avut credința că este nevoie de o voce puternică pentru sutele de milioane de animale din Uniunea Europeană. Am crezut că, dacă le oferim oamenilor o platformă pentru a-și exprima așteptările, aceștia ni se vor alătura pentru a cere o reformă, iar acest lucru s-a întâmplat. Cuștile sunt un simbol al celor mai proaste practici din agricultura animală. Unindu-ne în spatele acestei cauze pe care o considerăm importantă, facem primul pas necesar către o lume în care animalele sunt tratate cu compasiune și respect.”

Acesta este doar un exemplu de inițiativă cu rezultate remarcabile la nivel european. Însă petițiile online funcționează și în România. A demonstrat-o Miruna Ioani care și-a dorit legalizarea alăptatului în public și in 2016 a inițiat o petiție online. Anul acesta Legea alaptatului public a fost votată de Parlament.

„Au fost niște scandaluri, de aici a pornit inițiativa mea. Tocmai născusem și revenisem în țară după 5 ani în Marea Britanie. Un ziar a publicat imagini cu o mamă care își alăpta fetița în autobuz, cu titlul ”scene de groază în RATB, călătorii au fost dezgustați de gestul femeii”. Al doilea circ a fost într-un hotel din Cluj, unde o mamă a fost dată afară din holul unui hotel de lux, fiindcă își alăpta copilul. Internetul a luat foc, mămicile de pe grupuri plănuiau proteste pe străzi. Știam că în UK și în alte țări există o lege care protejează mamele de genul acesta de discriminări, așa că am zis ”Noi suntem niște doamne, nu facem scandal. Facem ceva mult mai inteligent: o lege.” Am pornit petiția online, care a fost semnată în primele zile de aproape 10mii de oameni. Subiectul a fost hot hot, cum se zice, cu țâțe și bebeluși, era pe buzele tuturor. A prins amploare și s-a dus în presă ca un tăvălug. De fapt, acolo a fost forța, în campania care s-a întâmplat ulterior, nu în petiția propriu-zisă. Toți vorbeau despre asta, toți aveau o părere, televiziunile voiau un interviu. Mulți au râs și mi-au spus ”dar tu știi că petiția n-are nicio valoare oficială?” Da, sigur că știam. Însă era un pretext ca să vorbești despre un subiect important și era oglinda importanței subiectului respectiv. Așa am ajuns în discuții cu un deputat deschis la cap, împreună cu alți specialiști am scris proiectul de lege și restul e istorie. În 2021, România are o lege care protejează mamele să își poată alăpta bebelușii oriunde au nevoie ei. Fix așa cum nu e o problema ca un copil să mănânce un covrig sau un biberon, nu e nicio problemă dacă suge lapte de la mamă.”

Dana Rogoz a început să lupte pentru copacii de pe strada ei în momentul în care copacul de la numărul 36 urma să fie taiat. A cerut reevaluarea și reîncadrarea copacului și a reușit. Dana nu s-a oprit aici, a cerut ca legea să fie respectată și, în locul copacilor tăiați, să fie plantați alții. A cerut sprijinul comunității online pentru a descoperi și alte zone în care copacii sunt tăiați și a depus de-a lungul timpului mai multe petiții.

„Acum câțiva ani am început să mă lupt pentru replantarea copacilor de pe strada mea. Cred că toți vecinii observaseră alveolele goale sau doar cu rădăcinile rămase acolo ale unor arbori tăiați cu mulți ani în urmă. Așa că am mers la primarie și am făcut toate demersurile necesare, am completat formulare, cereri, am suportat inclusiv umilința funcționarilor de la ghișee, care considerau probabil că grija mea e una minoră. Certe e ca în scurt timp, 10 copaci lipsă de pe strada mea au fost replantați în alveolele lor. M-am simțit tare mândră și am prins curaj să merg mai departe. Am creat un hashtag #copaciidepestradamea și i-am încurajat pe cei care mă urmaresc să îmi trimită poze cu alveole rămase goale și adresa exactă în care se găsesc, pentru a vorbi și despre ele autoritatilor.  Am primit deja răspuns oficial pentru alți arbori care urmează să fie plantați în sectorul meu, în urma sesizărilor mele, și sper să se țină de cuvânt. Daca nu, voi insista”.

Lângă Olga, Miruna sau Dana, poate ajunge oricând numele tău. Pentru că online-ul ne oferă pe lângă toate micile sau marile bucurii, aceasta putere de a transforma lucrurile, de a aduce schimbări vizibile în cartierul în care traim ți chiar în lume.

Foto: Profimedia

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here